Circa 43% dintre angajații din România lucrează în prezent din altă parte decât de la birou, iar riscurile de securitate IT pentru companii cresc semnificativ mai ales când munca se desfășoară de pe dispozitive nesecurizate sau când viața personală se amestecă cu cea profesională, arată un studiu recent Bitdefender.

Creșterea timpului petrecut în fața telefoanelor, tabletelor și laptopurilor din timpul pandemiei și migrarea masivă către munca de oriunde au determinat subțierea granițelor între activitatea de birou și cea de timp liber, iar cei mai mulți angajați îmbină utilul cu plăcutul când folosesc dispozitivele.

Studiul relevă că obiceiurile merg în ambele sensuri, astfel că laptopul și telefonul de birou ajung să fie folosite de angajați și pentru relaxare, dar și dispozitivele personale tind să fie folosite uneori pentru a munci.

Laptopul de serviciu, bun la toate

Când vine vorba despre folosirea laptopului sau telefonului de serviciu în scop personal, doar o treime dintre angajați spun că nu folosesc deloc terminalele puse la dispoziție de firmă pentru altceva decât muncă. În schimb, 38% spun că folosesc aceste dispozitive pentru puține activități personale, 12% pentru aproximativ jumătate, 11% pentru cea mai mare parte, iar 6% spun că folosesc doar dispozitive ale firmei pentru orice activitate personală.

„Companiile trebuie să investească în trainguri de securitate pentru angajați ca să le explice riscurile la care se expun – atât ei înșiși, cât și compania pentru care lucrează – atunci când folosesc calculatorul în alte scopuri decât cele de serviciu. Echipele IT pot să implementeze politici de securitate mult mai stricte prin care să limiteze drepturile angajaților pe dispozitivele de serviciu”, spune Bogdan Botezatu, director de cercetare în amenințări informatice la Bitdefender.

Când dispozitivele de la firmă se lasă așteptate

Un semnal de alarmă pentru securitatea IT a companiilor este că unul din cinci oameni utilizează un dispozitiv personal pentru toate activitățile legate de serviciu, iar 14% pentru cea mai mare parte a activităților de birou. De cealaltă parte, jumătate dintre cei chestionați spun că nu folosesc deloc sau prea puțin propriile gadgeturi pentru a lucra.

„Organizațiile ar trebuie să le asigure angajaților dispozitive pe care să-și desfășoare activitatea profesională, iar în cazul în care aceștia lucrează în regim independent ar trebui să discute cu echipele IT și să ceară recomandări legate de programele pe care le pot folosi și bunele practici de securitate pe care ar trebuie să le respecte. Angajații trebuie să se asigure că toate sistemele de securitate funcționează corespunzător, iar sistemul de operare și programele care rulează au toate actualizările la zi”, mai spune specialistul Bitdefender.

Responsabilii de securitate informatică din companii continuă să fie îngrijorați de implicațiile fenomenului work-from-home la scară globală. Ei au constatat angajații sunt mai relaxați când vine vorba de măsuri de securitate IT doar pentru că lucrează de acasă și au iluzia siguranței propriului cămin. În plus, alții au semnalat drept motiv de îngrijorare faptul că angajații nu respectă protocolul impus de companie și nu sesisează echipelor IT când apar activități suspecte. De aceea, unul din trei specialiști în securitate chestionați de Bitdefender în 2020 – în cadrul unui studiu global – spune că riscul ca angajații să devină victime ale unor capcane întinse de criminalii informatici este cât se poate de real, iar 31% cred că o neglijență a angajaților ar putea duce chiar la scurgeri de date din companie.

Printre potențialele riscuri specifice lucratului de acasă se numără și folosirea unor rețele de internet securizate necorespunzător, accesul unui alt membru al familiei la dispozitivul angajatului, dar și folosirea simultană a serviciilor de mesagerie în scop personal și de business.

Metodologie

Studiul a fost realizat online la comanda Bitdefender de către iSense Solutions pe un eșantion de 503 respondenți din România, reprezentativ pentru populația urbană cu acces la internet, în perioada 15-19 Martie 2021. Marja de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95%

La un an de la începutul pandemiei, 63% dintre români au învățat să se bucure mai mult de familie, iar 57% să aibă grijă de sănătatea lor, arată studiul Modern Consumer Trends during the pandemic, desfășurat de către agenția de cercetare de piață iSense Solutions.  Schimbările au fost inevitabile, pe toate palierele, iar lecțiile învățate ne-au facut să fim mai conștienți de nevoile noastre, să avem grijă de sănătate și de cei dragi și să alegem să trăim în prezent. 54% dintre românii din mediul urban au declarat că au început să fie mult mai atenți cu finanțele lor, 36% și-au propus să fie mai toleranți și întelegători, în timp ce 25% dintre cei intervievați au declarat că și-au făcut provizii de alimente și produse de bază. Pe 9 martie 2021, iSense Solutions a lansat raportul anual de trenduri în cadrul evenimentului online iSense 2021 Modern Consumer Trends During the Pandemic, care s-a transmis live de la hotelul Sheraton din București. Cei care s-au conectat au fost reprezentanți importanți ai companiilor din industrii precum: retail, FMCG, financiar&bancar, pharma, marcomm. În cadrul raportului au fost analizate peste 15 tendințe adoptate de către consumatorii moderni din România, iar participanții la eveniment au aflat în premieră care sunt cele mai prezente și marcante trenduri din ultimul an și cum s-a schimbat viața, obiceiurile și rutina consumatorilor români în contextul pandemiei. Partener al evenimentului a fost compania Bitdefender, care a oferit tuturor participanților un cadou adaptat acestor vremuri: câte o licența Bitdefender Total Security, pentru 3 dispozitive, valabilă 1 an.

Unul dintre cele mai puternice trenduri ale anului este Reinventing life-at-home, pentru că majoritatea românilor din mediul urban au înțeles cât este de important să își regândească spațiul de casă, să își creeze un mediu cât mai confortabil de unde să își desfașoare toate activitățile: munca, școala online, diferite activități de recreere, cumpărături și chiar sport. Dacă la începutul pandemiei doar 15% simțeau lipsa interacțiunii cu colegii, la un an distanță, procentul a crescut semnificativ la 33%.

O dată cu distanțarea socială, a crescut consumul de conținut online, iar nevoia de a ramane conectați și totodată de a ne umple timpul cu cât mai multe informații a dus la fenomenul de trapped in technology, un alt trend indentificat de cercetarea iSense Solutions. 54% dintre românii din mediul urban au declarat ca au preferat să ia o pauză de la online pentru a petrece mai mult timp cu familia, în timp ce 48% au preferat să se bucure de confortul propriei case.

În ceea ce privește consumul de online, platformele de video on demand, VOD, au înregistrat mari creșteri, serialele si filmele fiind în topul preferințelor ca mijloc de recreere. Cel mai mult a avut de caștigat platforma Netflix, cu o creștere de la 47% în 2020 la 57% în 2021, urmat de HBO GO si YouTube Premium.

Perioada de distanțare socială, dar și timpul petrecut în casă,  i-au facut pe românii din mediul urban să devină mai constienți de propria persoană, de importanța menținerii sănătății întregii familii și a celor dragi, 53% dintre ei declarând că se simt „oarecum” sănătoși, iar 31% se simt sănătoși. Mai mult, românii din mediul urban au cautat să își îmbunătățească stilul de viață și să își țină nivelul de stres sub control, relaxându-se mai mult, mâncând mai sănătos și dormind mai mult. Cu toate acestea, pandemia, dar mai ales perioada de lockdown au însemnat și dezvoltarea unor obiceiuri nesănătoase, precum mâncatul compulsiv sau gustări excesive între mese, 33% dintre cei intervievați au caștigat kilograme în plus, iar 30% au avut stări de depresie și anxietate. Partea bună este că aceste lucruri au fost conștientizate ca fiind nesănătoase și românii din mediul urban au început să se gandeasca mai mult la ei, la ce le face bine și ce îi menține sănătoși. Cu ajutorul tehnologiei, au putut să se folosească de aplicații mobile sau gadgeturi pentru a face exerciții sau a-și monitoriza condiția fizică: 56% au preferat să își numere pașii cu ajutorul aplicațiilor de pe telefon, 47% și-au măsurat periodic tensiunea arterială, în timp ce folosirea dispozitivelor de tip smartwatch și măsurarea nivelului de oxigen din sânge, au înregistrat valori de 22%, respectiv 21%.

Și pentru că anul 2020 a însemnat acceptarea unor provocări pe toate planurile și ne-a facut să ne limităm deplasările, am devenit constienți de the power of us, trend care a dus la o creștere semnificativă a consumului de produse locale. Acest fenomen a luat naștere din dorința de a susține micile afaceri locale, astfel că 74% dintre cei românii din mediul urban au cumpărat produse și servicii locale, iar 65% au declarat că astfel contribuie la economia națională. Totdată, cumpărarea produselor locale, i-a facut să realizeze că de multe ori acestea au o calitate mai bună, iar aceasta alegere i-a facut să se simta mai bine.

Datele prezentate fac parte din studiul Modern Consumer Trends, realizat anual de către iSense Solutions, 2.000 respondenți online, 18-65 de ani, mediul urban, grad de eroare +/- 3%, la un nivel de încredere de 95%, cât și din studiul Tracker Omnibus săptămânal Consumer Stress Score, realizat pe parcursul perioadei de epidemie, 500 de interviuri în fiecare săptămână, online, 18-65 de ani, mediul urban, grad de eroare +/- 4%, la un nivel de încredere de 95%, în total peste 24.500 de interviuri.

Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei împreună cu agenția de cercetare de piață iSense Solutions continuă publicarea datelor studiului despre efectele psihologice ale pandemiei resimțite de români (februarie 2021). Din concluziile cercetării reiese faptul că, în multe dintre aspecte, femeile au resimțit mai puternic pandemia, efectele acesteia afectând modul de desfășurare al vieții lor profesonale și personale, într-o măsură mai mare decât cea a bărbaților.

Care au fost principalele efecte ale pandemiei asupra vieții profesionale a femeilor din mediul urban?

Femeile din mediul urban au resimțit mai puternic pandemia și efectele acesteia, cu atât mai mult cu cât au fost expuse, dintr-o dată, mai multor situații de gestionat și au fost nevoite să îndeplinească mai multe roluri în același timp:

• 27% dintre femeile din mediul urban au declarat că au lucrat de acasă în timpul pandemiei, tot timpul sau aproape tot timpul (vs doar 15% dintre bărbați), în timp ce 23% au lucrat și de acasă, și de la birou/locul de muncă;
• 44% consideră viața profesională mai dificilă decât înainte de pandemie (vs. 30% bărbați);
• 42% dintre femei au declarat că volumul de muncă a fost mai dificil de gestionat în timpul pandemiei decât înainte (vs. 32% dintre bărbați);
• 42% dintre femei consideră că planul de dezvoltare a carierei a fost mai greu de urmat (vs. 30% bărbați);
• Pe de alta parte, aproximativ 67% dintre femei consideră că relațiile cu colegii și cu șeful direct au rămas la fel și în timpul pandemiei (vs.70% dintre bărbați).

Ce dificultăți au întâmpinat femeile din mediul urban în timpul pandemiei în plan personal?

• 46% dintre ele declară că au simțit mai acut oboseala, iar 43% au resimțit momente dese de iritabilitate (vs.doar 27% dintre bărbați);
• Aproape jumătate dintre femeile din mediul urban (48%) au declarat că s-au simțit neliniștite (au experimentat stări de anxietate) în timpul pandemiei (vs. 25% dintre bărbați), și 40% dintre ele au experimentat dificultăți legate de somn;
• Relațiile cu familia au fost mai dificil de gestionat în timpul pandemiei de către 24% dintre femeile din mediul urban (vs. doar 10% dintre bărbați);
• Peste jumătate dintre i femeile din mediul urban au suferit o deteriorare a rutinei legată de mișcare: 58% (vs 48% dintre bărbați).

Toate aceste date reprezintă încă un semnal de alarmă în ceea ce privește posibilitatea ca femeile să fie o categorie vulnerabilă, privind dezvoltarea anumitor afecțiuni sau probleme de sănătate mentală, în strânsă legătură cu pandemia. Conform Organizației Mondiale a Sănătații (OMS), depresia, anxietatea, suferința psihică, violența sexuală, violența în familie și consumul de droguri afectează femeile într-o măsură mai mare decât bărbații din diferite țări și în diferite contexte, la nivel global. De asemenea, tulburările depresive reprezintă aproape 41.9% din dizabilitățile cauzate de tulburările neuropsihiatrice în rândul femeilor, comparativ cu 29.3% în rândul bărbaților.

„Sănătatea psihică a femeilor reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de păstrare și recuperare ai sănătății unei populații, tocmai prin contribuția lor la dezvoltarea tuturor ariilor semnificative pentru evoluția unei societăți cum sunt educația și sănătatea, dar și prin prezența lor numeroasă în instituții. Schimbările pe care le-a adus pandemia în 2020 a crescut vulnerabilitatea lor la dezvoltarea unor simptome de anxietate și depresie care pot duce la instalarea unor disfuncții sau tulburări psihice pe termen lung în absența unor factori, programe, strategii de protecție.

Invităm întreaga societate civilă să se implice în stimularea sănătății fizice și psihice a femeilor, folosind ceea ce studiul nostru, alături de alte studii din literatura de specialitate, a demonstrat: receptivitatea și disponibilitatea femeilor pentru învățare, dezvoltare, remodelare și transformare. Acestea sunt aspecte cheie în dezvoltarea rezilienței și progresului în toate ariile personale și sociale.”, afirmă Diana Vasile, presedinta Institutului pentru Studiul si Tratamentul Traumei.

Cum au reușit femeile să-și mențină starea de bine și echilibrul în această perioadă dificilă pe care au traversat-o?

• 38% dintre femei declară că au învățat lucruri noi în pandemie (să gătească, să folosească mai bine tehnologia, perfecționări prin participarea la diferite cursuri, vs. 34% dintre bărbați)
• 61% dintre femei (dar și un procent ridicat dintre bărbați, 58%) au apreciat mai mult viața și ceea ce au în prezent;
• 34% dintre femei și-au descoperit forța personală ca ajutor pentru depășirea obstacolelor (vs. 28% dintre bărbați);
• 49% dintre femei au citit mai mult în timpul pandemiei (vs. 37% dintre bărbați);
• 32% dintre femei consideră că o relație apropiată, bună cu altcineva le-a fost de ajutor pentru a-și păstra echilibrul în timpul pandemiei (vs. 24% dintre bărbați), precum și încrederea în propriile capacități de a se descurca cu situația (36% femei, 38% bărbați).

Datele prezentate mai sus fac parte din studiul omnibus săptămânal realizat de iSense Solutions, reprezentativ pentru persoanele din mediul urban cu vârsta între 18 și 65 de ani, utilizatori de internet, având 500 de interviuri online, grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese în luna februarie 2021.

Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei, în parteneriat cu agenția de cercetare de piață iSense Solutions, au desfășurat un studiu despre efectele psihologice ale pandemiei resimțite de români. Cercetarea este reprezentativă pentru persoanele din mediul urban, cu vârsta între 18 și 65 de ani, utilizatori de internet, iar datele au fost culese în luna februarie a anului curent.

Pandemia a adus modificări majore pe tot globul în ceea ce privește modul în care ne-am desfășurat activitatea profesională, iar țara noastră nu a făcut excepție de la acest lucru. Aproape jumătate dintre românii din mediul urban au declarat că au lucrat de acasă (47%), iar 80% dintre ei au experimentat cel puțin un simptom psihologic legat de pandemie, cum ar fi:  o deteriorare a rutinei legată de mișcare (54%), oboseală (41%), anxietate (38%), iritabilitate (36%), dificultăți de somn (35%) și deteriorarea rutinei legate de masă (30%).

Mai mult, studiul iSense Solutions în colaborare cu ISTT a arătat că tinerii sunt un grup mai vulnerabil în fața dificultăților cauzate de pandemie. Un procent semnificativ mai mare de persoane cu vârsta între 18 și 29 de ani (față de populația generală) au declarat că au avut o deteriorare a rutinei legată de mișcare (76%), oboseală (55%), anxietate (48%), iritabilitate (39%), dificultăți de somn (55%) și deteriorarea rutinei legate de masă (55%).

„Invităm angajatorii să abordeze cu seriozitate impactul pandemiei asupra sănătatii psihice a tinerilor și să genereze programe de recuperare, de stimulare a rezilienței pentru a reface energia, buna funcționare și productivitatea celor mai tineri dintre noi. Beneficiul va fi unul direct, pentru propria companie sau instituție, dar și unul indirect, la nivelul comunităților și societății. Este interesul fiecăruia dintre noi să asigurăm o generație de profesioniști care să fie sănătoși fizic și psihic pe termen lung.”, afirmă Diana Vasile, președinta Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei.

Care a fost impactul provocărilor aduse de pandemie asupra vieții profesionale a românilor din mediul urban?

-Aproape 4 din 10 români din mediul urban (37%) spun că în pandemie viață lor profesională s-a deteriorat, procentul fiind mult mai mare, 54%, pentru tinerii între 18 și 29 de ani.

-Volumul de muncă a crescut față de înainte de pandemie pentru 38% dintre românii din mediul urban, iar acest lucru a fost resimțit de peste jumătate dintre tinerii de 18-29 de ani (54%).

-37% dintre românii din mediul urban au experimentat dificultăți legate de urmarea planului de carieră, iar în cazul tinerilor urmarea planului de carieră a fost mai dificilă pentru jumătate dintre ei (49%).

-Lucrul de acasă, împreună cu comunicarea online cu colegii și șefii, au adus schimbări în relaționarea cu aceștia: mai mult de un sfert dintre românii din mediul urban (26%) declara că relațiile cu colegii sunt mai dificile în pandemie, procentul ajungând la 33% în rândul tinerilor de 18-29 de ani.

-23% declară că au o comunicare mai dificilă cu șeful direct (și aici procentul este semnificativ mai mare în rândul tinerilor, ajungând la 32%).

“Comunicarea cu colegii sau cu șeful direct a devenit mai dificilă pentru o bună parte dintre noi, tocmai din cauza noului mod în care ne desfășurăm activitatea. Ce putem face, însă, pentru a compensa din dezavantajele comunicării prin intermediul ecranelor? Putem face apel la câteva lucruri: să fim în mod intenționat mai empatici în această perioadă, să stăm o vreme în pantofii celuilalt, tocmai pentru a stabili o mai bună comunicare și conexiune; să fim în bun contact atât cu sine, cât și cu interlocutorul nostru – adică să fim în contact cu nevoile, emoțiile, obiectivele noastre legate de discuția cu cineva – în același timp, să îl putem observa și pe celălalt, să vedem ce impact are mesajul nostru asupra lui; să restabilim echilibrul între noi și celălalt dacă vedem că discuția s-a blocat, a deviat și să rezolvăm sau să adresăm obstacolul care a apărut între noi.”, spune Ana-Maria Năstase, psihoterapeut și coordonator al cercetării Fii bine cu tine.

Ce i-a ajutat pe români să își păstreze totuși echilibrul în această perioadă dificilă pe care au traversat-o?

Ana-Maria Năstase:„Cercetările științifice în psihologie au identificat anumite lucruri care, prezente într-o manieră suficient de bună în viața oamenilor, au un factor de protecție. Printre lucrurile care ne ajută pe toți (nefiind singurele), se numără: cel puțin o relație bună cu altă persoană, un loc de muncă, o activitate profesională care să acopere din nevoile noastre de a fi productivi, de a învăța și exersa abilități, încrederea în propriile noastre forțe și capacități de a ne descurca cu experiențele dificile, o practică religioasă sau spirituală, încrederea în comunitatea și societatea din care facem parte. Așa că am fost curioși și i-am întrebat pe români ce anume, din cele de mai sus, i-a ajutat cel mai mult să își mențină echilibrul pe perioada pandemiei.”

Întrebați care este principalul lucru care i-a ajutat cel mai mult în perioada pandemiei, românii din mediul urban s-au bazat în cea mai mare măsură pe încrederea în propriile capacități: 37% au declarat că încrederea în propriile forțe a fost lucrul care i-a ajutat cel mai mult să își păstreze echilibrul. Pentru mai mult de un sfert dintre români (28%), prezența unor relații bune, semnificative cu alte persoane a fost factorul cu cel mai mare impact asupra echilibrului personal (iar procentul pentru tinerii între 18 și 29 de ani ajunge aici la 50%). Pentru 12% dintre românii din mediul urban, locul de muncă, activitatea profesională a fost principalul lucrul care le-a dat stabilitate, 11% s-au bazat în principal pe practica spirituală/religioasă și abia 7% au reușit să își mențină echilibrul datorită încrederii în mobilizarea întregii lumi pentru a găsi soluții la pandemie.

Studiul iSense Solutions a fost realizat cu ocazia evenimentului „Fii Bine cu Tine!”, organizat anul acesta de către ISTT în parteneriat cu Editura Trei și librăriile Cărturești.

Programul „Fii Bine cu Tine!” (FBCT) este un produs unic al ISTT, fiind marcă înregistrată a Insitutului încă din 2015. „Fii Bine cu Tine!” este destinat publicului larg și în toți acești ani, el a crescut natural și s-a materializat în evenimente organizate în București și în alte orașe din țară pe diverse teme: FBCT în cuplu, FBCT la locul de muncă, FBCT în familie, FBCT cu tine și copilul tău va fi bine cu el etc.

Anul acesta, prima serie de ateliere „Fii Bine cu Tine!”a avut loc în perioada 23-26 februarie, online, și a cuprins patru evenimente live:

• De la rușinea copiilor la rușinea adulților – cu Roxana Agafitei, psihoterapeut
• Dependența în cuplu – cu Iulia Adelina Bardar, psihoterapeut
• Traumele psihice la copii și adolescenți – cu Diana Vasile, psihoterapeut, președinta ISTT
• Ce s-a schimbat la locul de muncă (în noul context pandemic)? – cu Ana-Maria Năstase, psihoterapeut

Datele prezentate mai sus fac parte din studiul omnibus săptămânal realizat de iSense Solutions, reprezentativ pentru persoanele din mediul urban cu vârsta între 18 și 65 de ani, utilizatori de internet, având 500 de interviuri online, grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese în luna februarie 2021.

Doar 46% dintre români din mediul urban sunt dispuși să se vaccineze împotriva COVID-19, în timp ce aproximativ un sfert (27%) declară că nu au luat încă o decizie în privința vaccinării. 27% declară că nu sunt de acord să se vaccineze în prezent. Totuși, pe termen mai lung, 85% dintre românii din mediul urban s-ar vaccina împotriva COVID-19, chiar dacă o bună parte și-ar dori să mai aștepte o perioadă pentru a se convinge că vacinul este eficient sau sigur, arată cel mai recent studiu iSense Solutions, desfăsurat în perioada 4-7 ianuarie 2021, reprezentativ pentru mediul urban.

Astfel, 40% declară că s-ar vaccinaimediat ce vaccinul ar fi disponibil, în timp ce aproape 2 din 10 români (18%) își propun să se vaccineze doar după ce vaccinul a fost administrat unui număr suficient de mare de persoane pentru a se asigura că nu există efecte adverse pe termen scurt. De asemenea, un alt segment important (26%) declară că ar aștepta cel puțin un an pentru a vedea efectele pe termen mediu și lung ale vaccinului. Doar 15% refuză să se vaccineze.

Deși o bună parte din populație este atentă la efectele pe termen lung ale vaccinului, principalele preocupări legate de vaccinarea împotriva COVID vizează eficiența vaccinului la mutațiile viitoare ale virusului (80%), reacțiile adverse imediate (76%) dar și capacitatea statului de a imuniza populația în timp util (76%). Cu toate acestea, după cum arată și intenția de vaccinare, populația are încredere în noile vaccinuri și majoritatea respondenților (82%) consideră că vaccinul va grăbi sfârșitul epidemiei precum și acceptă faptul că vaccinul a putut fi dezvoltat atât de repede folosind tehnologii de ultimă generație (84%).

Dintre vaccinurile existente pe piață în acest moment, cea mai mare acceptabilitate o are vaccinul produs de Pfizer, vaccin disponibil și în România. De altfel, toate cele trei vaccinuri (Pfizer, Moderna și Oxford AstraZeneca) au o acceptabilitate de peste 70%.

“După nouă luni de pandemie populația României întrezărește în sfârșit luminița de la capătul tunelului. Majoritatea românilor au încredere în noile vaccinuri împotriva COVID-19 și speră că ele vor pune capăt acestei epidemii. Cu excepția unui număr destul de restrâns de persoane care nu vor sau nu pot să se vaccineze, cei mai mulți oameni au încredere în știința modernă și vor fi receptivi la campania de vaccinare. Sarcina principală care le revine autorităților nu va fi să convingă oamenii să se vaccineze, ci mai degrabă să reconstruiască încrederea erodată de-a lungul acestor luni prin organizarea impecabilă a campaniei de vaccinare și o comunicare cât mai transparentă.”, declară Andrei Elvădeanu, Head of Market Strategy, iSense Solutions. 

Datele prezentate fac parte din studiul omnibus săptămânal, reprezentativ pentru mediul urban și realizat de iSense Solutions pe perioada epidemiei de coronavirus pentru înțelegerea comportamentului românilor, având 500 de interviuri online în fiecare săptămână, grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95%. 

Despre iSense Solutions 

iSense Solutions – The Modern Consumer Company folosește cele mai recente tehnologii de sondare a consumatorului modern din România. Compania a fost fondată de Traian Năstase și Andrei Cânda, specialiști cu peste 14 ani de experiență în domeniul cercetării de piață și cu o expertiză academică solidă, fiind doctori în Sociologie, respectiv Marketing. Mai multe informații puteți găsi pe www.isensesolutions.ro și www.researchromania.ro.