Consumat acasă, în oraș sau la birou, micul dejun reprezintă momentul cu care ne începem ziua și este ritualul care ne dă energia necesară pentru toate celelalte activități. 7 din 10 români consideră că micul dejun este important, alegând să îl consume în medie de 5 ori pe săptămână. Cei care declară că au un stil de viață sănătos iau micul dejun zilnic într-o proporție mai mare (71% vs. 54% total români din mediul urban), la fel și cei care declară că fac sport/ mișcare în mod regulat – 64%, o arată cel mai nou studiu iSense Solutions.

Românii din mediul urban asociază micul dejun cu sentimentul oferit de cadrul familial, respectiv de propria locuință și de obicei micul dejun se ia acasă (87%), împreună cu familia sau partenerul/a (59%), dar și singuri (33%). Aceștia declară că micul dejun este un prilej de a fi împreună, “cel mai frumos mic dejun e atunci când suntem toți patru la masă, noi doi și fetele noastre, indiferent de locație”. 10% iau micul dejun la birou, în timp ce 2% iau micul dejun pe drum – în timp ce merg, sau în mașină.

Când vorbim despre orele la care servesc prima masă a zilei, cel mai des este consumată între orele 8:00 și 10:00 dimineața (47% dintre cei care iau mic dejun) sau între 6:00 și 8:00 (38%). Un sfert dintre tinerii care iau micul dejun, mănâncă după ora 10:00 (vs. 78% tineri care îl iau înainte de ora 10:00). O treime dintre cei care obișnuiesc să mănânce micul dejun îi alocă până în 15 minute, iar aproape jumătate între 15 și 30 de minute.

Puțin peste jumătate dintre românii din mediul urban (54%) iau micul dejun zilnic. Cei care uneori aleg să sară peste prima masă a zilei declară că principalele motive pentru care o fac sunt lipsa poftei de mâncare (36%), startul zilei cu cafea sau țigară (24%), dar și lipsa timpului (23%).

Întrebați care sunt alimentele consumate la micul dejun, aceștia menționează ouăle (62%), brânzeturile (61%) și mezelurile (50%) iar cele mai apreciate băuturi  sunt cafeaua (63%), iaurtul, sana, chefirul (fiecare 43%) și laptele (37%). Un sfert dintre românii din mediul urban mănâncă fructe la micul dejun, tot un sfert consumă legume și 8% beau suc sau smoothie de fructe/ legume. Cei care au copii în gospodărie, comparativ cu populația totală din mediul urban,  mănâncă într-o măsură mai mare unele alimente la micul dejun: iaurt, sana, chefir (48% vs. 43%), unt (47% vs. 43%), cereale/ musli (34% vs. 29 %) dar și produse de patiserie cumpărate (croissante, ștrudel, covrigi s.a. – 21% vs. 17%).

Aproximativ un sfert dintre românii din mediul urban cu acces la internet consideră că au un stil de viață sănătos. Aceștia evită mâncărurile de tip fast food – 62% comparativ cu  populația totală – 38%) și băuturile carbogazoase (60% in comparație cu 40% populația totală), încercând să consume zilnic fructe și/ sau legume (76% vs. 50%). Cei care fac sport/ mișcare în mod regulat mănâncă într-o proporție mai mare vs. populația totală, batoane de cereale (12% vs. 7%) și beau shake proteic (5% vs. 2%).

Totodată, când vorbim despre responsabilitate și puterea exemplului, 8 din 10 români consideră că micul dejun este foarte important pentru copii, motiv pentru care 34% dintre cei care au copii afirmă că iau micul dejun pentru a fi un exemplu pentru micuți.

La capitolul weekend-uri și răsfățuri, 43% dintre români afirmă că în weekend alocă mai mult timp micului dejun sau se răsfață cu unul special (35%). 1 din 10 români din mediul urban declară că a mers să ia brunch-ul o dată pe săptămână în ultimul an, în timp ce 37% dintre romani susțin că nu au mers niciodată.

Datele prezentate fac parte din studiul săptămânal iSense Solutions Omnibus, cercetare reprezentativă pentru populația utilizatoare de Internet din mediul urban. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 1000 de respondenți, marja maximă de eroare +/- 3.1%, la un nivel de încredere de 95%.  Informațiile calitative au fost extrase din Comunitatea Online iSense Solutions Modern Consumers, care cuprinde 50 de respondenți activi, cu vârste cuprinse între 18 – 55 ani și a fost desfașurat în luna ianuarie 2022.

Românii din mediul urban care fac cumpărături online sunt foarte fideli acestui canal de cumpărare. Astfel, 61% dintre aceştia plasează comenzi online cel puţin o dată pe lună. Un sfert dintre aceşti clienţi fideli ai canalelor online au declarat că au făcut chiar mai des cumpărături online în ultimul an, cel mai probabil şi ca un efect al pandemiei de COVID-19, când oamenii au fost mai precauţi în a merge la cumpărături în magazine fizice.

Magazinele fizice rămân însă tipul de magazin preferat pentru cumpărături (84%), în timp ce 16% dintre români preferă magazinele online. Categoriile de mâncare şi băuturi (96%), medicamente (92%) şi produsele de îngrijire personală şi curăţenie (91%) sunt cele mai achiziţionate din offline. În schimb, din online românii aleg să cumpere îmbrăcăminte şi încălţăminte (59%), electrocasnice şi electronice (52%) şi produse cosmetice (52%).

Avantajele shoppingului online sunt în primul rând legate de contextul pandemic în care încă ne aflăm (este mai comod – 59%, evitarea aglomeraţiei din magazin – 55%), dar şi în strânsă legătură cu preţurile produselor (pot fi comparate mai uşor ofertele – 52%, se găsesc preţuri mai bune – 48%).

„Shoppingul online câştigă din ce în ce mai mult teren. Cumpărăturile offline sunt asociate cu cumpărarea de produse alimentare, pentru cumpărăturile mărunte şi uzuale, dar şi pentru cele urgente, în timp ce shoppingul online este preferat pentru achiziţionarea cadourilor, a unor produse particulare sau atunci când vor să se asigure că găsesc cel mai bun preţ al unui produs. Principalele dezavantajele cu care se confruntă shoppingul online sunt legate de experienţă, produsele comandate pot fi diferite faţă de ceea ce comandă, şi de calitate, prin lipsa unei verificări şi testări ale produsului în prealabil”, declară Andrei Elvădeanu, Head of Market Strategy, iSense Solutions.

Datele prezentate fac parte din studiul omnibus săptămânal, reprezentativ pentru mediul urban și realizat de iSense Solutions pe perioada epidemiei de coronavirus pentru înțelegerea comportamentului românilor, având 500 de interviuri online în fiecare săptămână, grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95%.

A început deja perioada în care oamenii se gândesc la pregătirile de sărbători, unde vor merge, își fac calcule privind bugetul, ce cadouri vor cumpăra și ce preparate tradiționale vor găti.

Majoritatea românilor din mediul urban (88%) își vor petrece sărbătorile de iarnă acasă, fie ca e vorba de familia restrânsă, familia extinsă, sau acasă la prieteni. Românii sunt în continuare precauți din cauza pandemiei, astfel  66% își vor petrece sărbătorile doar cu familia restrânsă.

Doar 5% dintre persoane au declarat că își vor petrece sărbătorile într-un alt loc diferit de reședință (4% la munte în țară și 1% în străinătate), în timp ce 6% aleg să-și împartă sărbătorile în mai multe locuri, o arată cel mai nou studiu iSense Solutions.

În topul categoriilor de produse pe care românii le vor cumpăra pentru sărbătorile de iarnă se află mâncarea/ alimentele de bază (97%), cadourile (87%), cosmeticele/ produsele de igienă personală (81%), articolele pentru gospodărie cum ar fi soluții de curățare, detergenți etc (80%) și băuturile alcoolice/ răcoritoare (77%). Bugetul mediu alocat pentru aceste cumpărături este de 478 lei pentru mâncare/ alimente de bază, 464 de lei pentru cadouri, 170 de lei pentru cosmetice, 151 de lei pentru articole pentru gospodărie și 167 de lei pentru băuturi.

Jumătate dintre românii din mediul urban vor achiziționa anul acesta și decorațiuni (51%) și vor scoate din buzunar în medie suma de 136 lei, sau vor avea diverse cheltuieli pentru distracție/ relaxare (49%) care vor costa în medie 413 lei.

În medie, românii din mediul urban alocă pentru toate cheltuielile din perioada sărbătorilor suma de 2,321 lei.

Întrebați de unde vor face cumpărăturile pentru masa de sărbători, în topul preferințelor românilor din mediul urban se află Lidl (60%), Kaufland (55%) și Carrefour (29%). 18% declară că merg la piață, în timp ce 16% preferă magazinele mici de cartier – categoria 46-65 ani cumpără seminificativ mai mult de la producătorii locali sau piață (22%, respectiv 23%). Dacă pentru masa de sărbători românii utilizatori de Internet declară că preferă supermarketurile, pentru achiziționarea cadourilor, online-ul este prima opțiune, urmată de supermarketuri si mall-uri.

Și pentru că una dintre tradițiile de sărbători este primirea și oferirea cadourilor, majoritatea românilor din mediul urban (83%) vor cumpăra cadouri pentru membrii familiei.

O treime (34%) declară că vor achiziționa cadouri și pentru prieteni. Dorința de a oferi cadouri prietenilor este mai mare în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18-24 ani  (60%), și în rândul categoriei de vârstă 46-65 ani (62%) .

În plus, au fost menționate și cadourile luate colegilor de muncă (Secret Santa).  Conform informațiilor extrase din Comunitatea online iSense Solutions Modern Consumers această nouă tradiție este percepută ca având și avantaje (cunoașterea colegilor, prilej de socializare, relaxare și ieșire din rutina zilnică), dar și dezavantaje (nu cunoști persoana aleasă, cadourile nu sunt potrivite, colegi nemulțumiți, bugete depășite).

Aproape jumătate dintre românii din mediul urban (47%) au început  să achiziționeze cadouri cu 4 săptămâni înainte de sărbători, iar procentul este mai mare în rândul femeilor (53% vs 42% în rândul bărbaților).  Femeile se dovedesc a fi mai atente la organizarea și planificarea cumpărării cadourilor pentru sărbători.

Cele mai populare cadouri ce vor fi oferite la sărbătorile de anul acesta  sunt  produsele cosmetice și îmbrăcămintea/ încălțămintea (fiecare cu un procent de 47%), urmate de produse pentru casă – decorațiuni, seturi cadou (36%), cărți (33%), bani (19%), bijuterii (18%) și băuturi alcoolice (18%).

Și pentru că sărbătorile înseamnă a dărui și celor fără posibilități, 51% dintre românii din mediul urban afirmă că fac gesturi caritabile, donând pachete din gospodăria proprie (26%), sau alocând un budget pentru astfel de acțiuni. 70 de lei este suma medie pe care aceștia o alocă pentru astfel de gesturi caritabile.

Atunci când vine vorba despre tradițiile specifice sărbătorilor de iarnă, 83% dintre românii din mediul urban își împodobesc bradul, 75% gătesc preparate tradiționale (cozonaci, turtă dulce, piftie, preparate din porc etc), iar 41% colindă. 32% afirmă că merg la biserică cu ocazia sărbătorilor, 25% merg cu sorcova, 23% cu plugușorul, iar 7% nu respectă niciuna dintre tradițiile de sărbători.

Metodologie:

Datele provin din două studii, un studiu cantitativ și un studiu calitativ. Studiul cantitativ, desfășurat în perioada 24 – 29 noiembrie a cuprins 510 interviuri online și este reprezentativ pentru intervalul de vârstă 18 – 65 de ani din mediul urban, grad de eroare +/- 4.34%, la un nivel de încredere de 95%.

Informatiile calitative au fost extrase din comunitatea online iSense Solutions Modern Consumers, care cuprinde 50 de respondenți activi, cu vârste cuprinse între 18 – 55 ani si a fost desfasurat in perioada 29 noiembrie – 4 decembrie.

În perioada 18-24 noiembrie, Rețeaua de Solidaritate a organizat împreună cu partenerii săi săptămâna de conștientizare a rezistenței la antibiotice/antimicrobiene, o campanie desfășurată în tandem cu “World Antimicrobial Awareness Week” inițiată de Organizația Mondială a Sănătății.

Rezistența la antibiotice/antimicrobiene este o problemă majoră de sănătate publică. Una dintre principalele cauze care determină rezistența este utilizarea excesivă a medicamentelor antibiotice/antimicrobiene.

Pentru a analiza fenomenul în rândul populației urbane, agenția de cercetare de piață iSense Solutions împreună cu profesioniștii Rețelei de Solidaritate au desfășurat o cercetare dedicată campaniei pentru a măsura cunoștințele populației privind administrarea corectă a antibioticelor precum și riscurile abuzului de antibiotice/antimicrobiene. Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ cu respondenți din mediul urban cu vârste între 18 și 65 de ani, cu o marjă de eroare de +/- 4.38% și un nivel de încredere de 95%.

Rezultatele studiului arată că deși 94% știu că utilizarea excesivă a antibioticelor le poate scădea eficiența și 92% au auzit de termenul “rezistență la antibiotice”, mai mult de jumătate dintre românii din mediul urban (52%) au luat antibiotice în ultimul an. 

Multe dintre aceste antibiotice au fost luate în afecțiuni care nu necesită în mod normal antibiotice: 25% din respondenți au luat antibiotice pentru dureri dentare, 14% pentru răceală, 13% pentru durere de gât, 10% pentru gripă, 9% pentru COVID-19, 8% pentru febră, 6% pentru tuse și 6% au luat antibiotice pentru durere de cap.

Când vorbim despre informarea privind afecțiunile ce pot fi tratate cu antibiotice, 72% dintre românii din mediul urban menționează corect infecția urinară, 45% menționează corect o infecție a pielii/ a rănilor însă doar 29% menționează corect gonoreea ca boală ce se tratează cu antibiotice. În același timp, 41% consideră INCORECT că durerea de dinți poate fi tratată cu antibiotic, 32% răceala și gripa, 29% durerea de gât, 28% febra și 26% COVID-19.

În acest context, se observă diferite confuzii în rândul populației urbane: 49% dintre intervievați cred că antibioticele distrug virusuri, 72% cred că virusurile pot dezvolta rezistență la antibiotice, iar 59% cred că rezistența la antibiotice este o problemă doar pentru persoanele care iau antibiotice în mod regulat.

Principalele surse de informare cu privire la antibiotice sunt medicul (91%), farmacistul (42%) și mai puțin site-urile oficiale ale autorităților din domeniu (17%). De asemenea, 62% declară că au luat antibiotice la sfatul medicului, în timp ce doar 11% la sfatul farmacistului. În ceea ce privește modul de prescriere a antibioticelor, 65% dintre românii din mediul urban declară că au fost supuși unui test, ca de exemplu exudat faringian, înainte sau când au început tratamentul cu antibiotice.

Aceste rezultate corelate cu cele privind cunoștințele eronate despre antibiotice arată nevoia de implicare mai puternică a cadrelor medicale în conștientizarea problemei rezistenței la antibiotice/ antimicrobiene în general și rolul personalului medical din România în limitarea accesului la antibiotice, administrarea corectă a acestora și îndrumarea adecvată a pacienților.

Farmacista Iulia Constantin, voluntară la Rețeaua de Solidaritate a declarat că „rezultatele acestui studiu ne arată cât de oportună este o campanie de conștientizare pe subiectul antibioticelor, în condițiile în care 49 % dintre intervievați cred că antibioticele sunt eficiente contra virusurilor și 72% cred că virusurile devin rezistente la antibiotice. Este îngrijorător să aflăm că o treime din populația urbană din România crede în mod eronat că antibioticele sunt eficiente în caz de răceală iar peste 40% dintre cei intervievați s-ar trata cu antibiotice pentru dureri de dinți. Astfel, răcelile și durerile dentare, afecțiuni care nu necesită tratament antibiotic, au fost și cele pentru care intervievații au luat antibiotice în ultimul an. Ținând cont că aceste răspunsuri provin de la persoane din mediul urban, ne întrebăm cum arată situația în mediul rural unde accesul la informații și infrastructură medicală este mult mai restrâns”.

Dr. Alina Jurcoane, co-fondatoare a Rețelei de Solidaritate și coordonatoare a campaniei, accentuează că “deși descoperirea antibioticelor a ajutat omenirea să vindece infecții salvând astfel milioane de vieți, antibioticele trebuie utilizate cu mare grijă. Administrarea greșită a acestora ne poate duce la situația în care microbii vor deveni rezistenți la toate medicamentele cunoscute și astfel milioane de vieții vor fi în pericol. Folosirea în exces a antibioticelor duce la dezvoltarea de bacterii multirezistente, care nu mai răspund la niciun antibiotic cunoscut la ora actuală. Crește astfel riscul de infecții ce nu vor mai putea fi tratate, iar eficacitatea actuală și viitoare a antibioticelor e realmente amenințată. Antibioticele/antimicrobienele trebuie folosite doar cu prescripția medicului, urmând întocmai modul de administrare și durata tratamentului prescris”.

Gabriela Mirescu, inițiatoarea Rețelei de Solidaritate completează: ”Noi, Rețeaua de Solidaritate și partenerii noștri, ne alăturăm eforturilor globale de sensibilizare printr-o serie de resurse utile pentru informarea populației și conștientizarea în rândul lucrătorilor în sănătate prin articole informative, materiale foto-video explicative cât și emisiuni la radio și pe rețelele sociale”. Cu privire la proiectele viitoare ale Rețelei de Solidaritate pe această temă, Gabriela Mirescu arată ca o acțiune necesară desprinsă din această campanie este legată de colectarea deșeurilor medicale din comunitate, în acest moment returnarea medicamentelor expirate în majoritatea farmaciilor românesti fiind supusă unui proces birocratic foarte greoi, iar farmaciile nefiind  sustinute în aceasta procedura de către autoritati, așa cum se intampla în alte state. Pe de alta parte, “ținând cont de consumul excesiv de antibiotice în România, corelat cu informația că principala sursă de informare cu privire la antibiotice sunt medicul (91%), și farmacistul (42%) ne gândim ca acțiunile viitoare să fie țintite mai degrabă asupra conștientizării în rândul lucrătorilor din sănătate, pentru că în final la aceștia e accesul la antibiotice.”

Organizatorii campaniei de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene/antibiotice: Rețeaua de Solidaritate, împreună cu partenerii săi – Asociația Medicilor de Familie din București și Ilfov, Bucharest Science Festival, Colegiul Farmaciștilor din România, iSense Solutions, Medical Manager, Radio România Cultural, Radio Vocea Evangheliei Sibiu, Raportul de Gardă, Sursa Medicală, USAMV Cluj Napoca și Viața Medicală.

——————————————————–

Rețeaua de Solidaritate – https://reteauadesolidaritate.com

Contact: contact@reteauadesolidaritate.com

Relații la Tel/WhatsApp +41 76 542 71 70

Pentru declarații: Dr. Sandra Alexiu, Farm. Iulia Constantin, Farm. Oana Arghir, Farm Mărgulescu Ștefan, Dr. Ionuț Poeană, Dr. Marius Geantă.

Despre noi

Rețeaua de Solidaritate este o inițiativă transfrontalieră care unește profesioniști români din

domeniul medical și din cercetare, din țară și din diaspora, facilitează transferul și schimbul de

informații între profesioniști și informează corect și responsabil opinia publică pe website

www.reteauadesolidaritate.com, rețele sociale www.facebook.com/ReteauaDeSolidaritate și în

mass media (prin parteneri și colaboratori).

Despre iSense Solutions

iSense Solutions – The Modern Consumer Company – folosește cele mai inovatoare metode de explorare și analiză a consumatorului modern. Fondată în 2014, compania oferă servicii complete de cercetare de piață și aduce un mix de inovație și eficiență pentru clienți.

Mai multe informații puteți găsi pe www.isensesolutions.ro, www.researchromania.ro, www.sensepanels.com și www.sensecommunities.com.

Rețeaua de Solidaritate – https://reteauadesolidaritate.com

Contact: contact@reteauadesolidaritate.com

Relații la Tel/WhatsApp +41 76 542 71 70

Pentru declarații: Dr. Sandra Alexiu, Farm. Iulia Constantin, Farm. Oana Arghir, Farm Mărgulescu Ștefan, Dr. Ionuț Poeană, Dr. Marius Geantă.

Când vorbim despre principalele aspecte care îi determină pe consumatori să aleagă un produs de la raft, 39% dintre românii din mediul urban declară că aleg produsele alimentare în funcție de preț, 30% dintre aceștia aleg produsul în funcție de etichetă (doar 20% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-29 de ani declară că sunt atenți la etichetă), 14% dintre consumatori declară că țin cont de aspectul produsului iar 7% aleg în funcție de renumele brandului, o arată cel mai nou studiu iSense Solutions.

Categoriile de produse alimentare aflate în atenția românilor din mediul urban, atât din perspectiva verificării etichetelor, cât și a respectării instrucțiunilor de consum după desfacere sunt: produsele lactate (79% verifică întotdeauna eticheta și 70% respectă condițiile de consum), ouăle (74% citesc întotdeauna informațiile de pe etichetă), conservele (67% citesc întotdeauna eticheta și 75% respectă condițiile de consum).

Cele mai verificate informații de pe etichete sunt: termenul de valabilitate (85%, în special de către categoria de vârstă 46 – 65 de ani – 93%), lista de ingrediente (64%) și condițiile de consum (33%).

La polul opus, când vorbim despre etichetele pe care nu le verifică niciodată, românii din mediul urban declară că nu citesc etichetele apelor minerale/ plate (27%), ale băuturilor alcoolice (23%), etichetele de pe cafea sau preparate din cafea (15%), sucuri (14%) și paste făinoase (11%).

În ceea ce privește așteptările acestora despre ce alte informații ar dori să se regăsească pe etichete, 71% dintre românii din mediul urban declară că ar dori ca etichetele să aibă o delimitare clară între ingrediente naturale și conservanți, 61% ar dori să fie explicate ingredientele de tip conservant (semnificativ mai mult în rândul bărbaților, 67%), iar 36% ar dori să găsească recomandări privind asocierea cu alte produse sau rețete.

De asemenea, dacă vorbim despre valoarea nutritivă a produselor și menționarea acesteia pe etichetă sub numele de Nutri-score, 48% dintre românii din mediul urban au definit corect acest concept, iar semnificația sistemului de notare (de la „A” – cea mai buna valoare nutritiva la „E” – produse cu o valoare nutritivă redusă) este cunoscută de către 51% dintre aceștia. Cercetarea calitativă din comunitatea iSense a evidențiat ca de multe ori, consumatorii nu au o înțelegere clară a modului în care este calculat scorul (ce ingrediente/valori sunt luate în considerare). Datele arată că Nutri-Score-ul nu influențează neapărat achiziția, dar îi ajută pe consumatori să țină evidența produselor „bune” și „rele” din dieta lor.

“Conceptul de “Nutri-score” – începe să fie tot mai prezent pe eticheta produselor alimentare din România și se bucură de o notorietate relativ bună în rândul consumatorilor din mediul urban, însă modul de utilizare al acestuia ar avea nevoie de mai multe explicații și clarificări.  Nutri-scorul este perceput ca un instrument util în managementul produselor consumate și în oferirea de informații despre valorile nutriționale ale produselor alimentare”, declară Alexandra Pintilie, Senior Quantitative Researcher în cadrul iSense Solutions.

Metodologie:

Datele provin din două studii, un studiu cantitativ și un studiu calitativ. Studiu cantitativ a cuprins 503 de interviuri online și este reprezentativ pentru intervalul de vârstă 18 – 65 de ani din mediul urban, grad de eroare +/- 4.37%, la un nivel de încredere de 95%. Studiu calitativ a fost realizat în Comunitatea online iSense Solutions Modern Consumers, care cuprinde 50 de respondenți activi, cu vârste cuprinse între 18 – 55 ani. Datele au fost culese în luna octombrie 2021 si au fost prezentate in exclusivitate in cadrul evenimentului online ESE 2021, organizat de RO.aliment.

Conștientizăm, acționăm, stopăm! 18-24 noiembrie 2021

Rețeaua de Solidaritate, împreună cu partenerii săi – Asociația Medicilor de Familie din București și Ilfov, Bucharest Science Festival, Colegiul Farmaciștilor din România, iSense Solutions, Medical Manager, Radio România Cultural, Radio Vocea Evangheliei Sibiu, Raportul de Gardă, Sursa Medicală, USAMV Cluj Napoca și Viața Medicală – desfășoară o campanie de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene în săptămâna 18-24 noiembrie, perioadă în care Organizația Mondială a Sănătății marchează “World Antimicrobial Awareness Week”.

Campania conține informări online și în presa națională, adresându-se publicului larg, specialiștilor din domeniul sănătății, factorilor de decizie politică și actorilor din industria farmaceutică și alimentară sau din sistemul agricol-veterinar.

“Se estimează că la nivel global mor anual 700.000 de persoane din cauza rezistenței la antimicrobiene, iar România este printre primele țări din lume cu consum ridicat de antimicrobiene/antibiotice, consum ce favorizează dezvoltarea și răspândirea bacteriilor rezistente la tratamente. 

Acest lucru este îngrijorător pentru că riscul de dezvoltare a infecțiilor ce nu vor mai putea fi tratate e foarte mare, iar eficacitatea actuală și viitoare a antibioticelor e realmente amenințată. 

Ne alăturăm acestei campanii de importanță globală, pentru că la Rețeaua de Solidaritate abordăm teme de interes public, teme care ne privesc pe toți și pentru care e nevoie să ne unim vocile și competențele. Este parte din spiritul proiectului nostru și e un real exercițiu de colaborare, specialiștii din Rețea fiind cei ce au trasat liniile acestei campanii” a declarat Gabriela Mirescu, fondatoarea Rețelei de Solidaritate.

Profesioniștii din Rețea au pregătit o serie de articole informative, un chestionar tematic ce va fi lansat public pe paginile Rețelei de Solidaritate, mai multe materiale foto-video explicative, rubrica video “Minutul de Sănătate” în care profesioniști din Rețea răspund într-un minut și pe înțelesul tuturor la întrebări privind rezistența la antimicrobiene.

Ca și în alte proiecte lansate de Rețeaua de Solidaritate, profesioniștii vor interveni cu informații și în presa națională. Trei dezbateri LIVE cu specialiști vor avea loc pe paginile Rețelei de Solidaritate și ale partenerilor de campanie, sub genericul “Dialog cu Diaspora”.

Rezistența la antimicrobiene (medicamente din care fac parte și antibioticele) apare atunci când bacteriile, ciupercile, virusurile, și paraziții nu mai sunt afectați de acțiunea medicamentelor, astfel încât infecțiile obișnuite devin mai greu de tratat. Rezistența are un impact direct asupra sănătății umane și animale, precum și a sistemelor publice de sănătate. Chiar și economiile naționale sunt afectate deoarece bolile împotriva cărora antibioticele nu mai au efect necesită tratamente mai costisitoare și conduc la scăderea productivității.

Din ce în ce mai multe boli comune, inclusiv infecții ale tractului respirator, infecții cu transmitere sexuală și infecții ale tractului urinar sunt netratabile; procedurile medicale care salvează vieți devin mult mai riscante, iar sistemele noastre alimentare sunt din ce în ce mai precare. Organizația Națiunilor Unite (ONU) preconizează că până în 2050 s-ar putea ajunge la 10 milioane de morți din această cauză, dacă nu se iau măsuri concrete și urgente. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția că „fără acțiuni armonizate și imediate la scară globală, lumea se îndreaptă spre o eră post-antibiotică, în care infecțiile obișnuite ar putea ucide din nou”. OMS a propus un „Plan global de acțiune privind rezistența antimicrobiană”, cu 5 (cinci) obiective strategice printre care și îmbunătățirea conștientizării și înțelegerii rezistenței la antimicrobiene.

Rețeaua de Solidaritate este o inițiativă transfrontalieră care unește profesioniști români din domeniul medical și din cercetare, din țară și din diaspora, facilitează transferul și schimbul de informații între profesioniști și informează corect și responsabil opinia publică pe website www.reteauadesolidaritate.com, rețele sociale www.facebook.com/ReteauaDeSolidaritate și în mass media (prin parteneri și colaboratori).

Prezentul este marcat de incertitudini și necunoscute, iar această perioadă este plină de provocări și schimbări pe toate planurile. Drept urmare, 46% dintre românii din mediul urban declară că simt că nu mai au control asupra lucrurilor din jur, o arată cel mai recent studiu cantitativ iSense Solutions, dublat și de un studiu calitativ în profunzime asupra trăirilor românilor din această perioadă.

Când vorbim despre efectele pandemiei la 1 an și jumătate de la începutul acesteia, observăm că impactul psihologic este unul extrem de puternic și a schimbat radical percepțiile de dinainte. Întrebați ce simt în prezent, 61% dintre românii din mediul urban declară că vor să evadeze din prezent. Pandemia generează frustrare și anxietate, iar sentimentul de suprasaturare a atins cote foarte mari. Oamenii susțin că simt furie și neputință, neîncredere, anxietate legată de educația și viitorul copiilor, epuizare psihică manifestată prin neliniște, atât în ceea ce privește viața personală, cât și cea profesională.

În aceleași timp, este extrem de prezentă nevoia de relaxare, 82% dintre românii din mediul urban declarând că au nevoie de relaxare, parinții resimțind și mai mult acest lucru (90%). De asemenea, nevoia de a se distra mai mult este prezentă la 54% dintre românii din mediul urban, semnificativ mai mult în rândul tinerilor, a bărbaților (59%) și a persoanelor cu copii (61%).

Totodată, la nivel relațional, putem observa o accentuare a sentimentului de singurătate în prezent. 63% dintre românii din mediul urban spun că nu mai sunt la fel de conectați cu familia și prietenii la fel ca în trecut și 41% se simt mai singuri. Persoanele care nu sunt într-o relație, se simt într-o măsură semnificativ mai mare mai singure în timpul pandemiei (61%). Gândindu-se la viitor, 37% consideră că vor rămâne în continuare mai deconectați de familie și prieteni și 24% se vor simți în continuare singuri.

Chiar dacă traversăm o perioadă dificilă, cu o încărcătură emoțională puternică și care ne impactează la nivel psihologic, un efect interesant pe termen lung, este creșterea încrederii în propriile puteri. Astfel, 74% dintre românii din mediul urban estimează că, datorită greutăților prin care trec în prezent, pe viitor vor avea mai multă încredere în propria persoană.

Un efect pozitiv al acestei perioade este creșterea interesului pentru creativitate și practicarea hobby-urilor, cei mai mulți simțind că astfel au parte de momente de relaxare și de conectare cu ei înșiși, fie că vorbim despre regăsirea spațiului personal sau micile plăceri cum ar fi ascultatul de muzică, pictură sau orice alte activități care dau sentimentul de evadare din rutină.

De asemenea un alt mod de reconectare cu sinele și relaxare este reprezentat de proiectele de tip “do it yourself”, în care oamenii și-au descoperit sau redescoperit pasiuni cum ar fi grădinăritul, bricolajul sau îngrijrea mașinii.

Totodată, 55% dintre românii din mediul urban își doresc să se plimbe și mai mult în mijlocul naturii și 58% vor să călătorească mai mult.

Pandemia a avut efecte benefice în ceea ce privește empatia românilor, 7 din 10 românii din mediul urban afirmând că sunt mai dispuși să ofere ajutor și că se așteaptă ca pe viitor să aibă mai multă întelegere pentru ceilalți.

Datele au fost prezentate în exclusivitate în cadrul evenimentului Back to the Future din data de 30 septembrie 2021, în care specialiștii iSense Solutions au analizat teme precum: contextul macroeconomic actual și impactul asupra consumatorilor, psihologia consumatorului în timpul pandemiei, schimbările în ceea ce privește comportamentul de consum și unde au lansat 6 predicții despre cum se va schimba marketing-ul în viitor.

Metodologie:

Datele provin din două studii, un studiu cantitativ și un studiu calitativ. Studiu cantitativ a cuprins 503 de interviuri online și este reprezentativ pentru intervalul de varsta 18 – 65 de ani din mediul mediul urban. Studiu calitativ a fost realizat în Comunitatea online iSense Solutions Modern Consumers, care cuprinde 50 de respondenți activi, cu vârste cuprinse între 18 – 55 ani. Datele au fost culese în luna septembrie 2021.

In ultimul an, multe companii au fost nevoite sa se reinventeze pentru a tine pasul cu schimbarile din societate. Contextul pandemiei a influentat atat modul in care lucram, dar si locul din care lucram.

Pe 29 septembrie, Employer Branding Conference 2021 vine in mijlocul comunitatii de HR cu o editie gandita special sa ofere solutii pentru marile provocari din HR si Employer Branding, cu care companiile se confrunta in al doilea an de pandemie.

Alaturi de reputati specialisti, conferinta ofera know-how valoros si util in crearea unor programe atractive si eficiente de recrutare si retentie, aduce in prim plan noi strategii de succes in employer branding, precum si bune practici pentru vremurile actuale.

Printre vorbitorii acestei editii se numara: Mihaela Ionita (Director National de Resurse Umane, Lidl Romania), Monica Zdrancota (Human Resources Director, McDonald’s Romania), Georgiana Alecu (Learning & Development Manager, Lidl Romania), Judith Kis (Human Resources Director & Logistic Director, Groupama Asigurari Romania), Delia Rotaru (VP People & Organisation, eMAG), Sorin Banulescu (People Director, Heineken Romania), Nicoleta Deliu (Head of Communication, BCR), Gabriela Neamtu (Head of Corporate Center & HR, MOL Romania), Lia Apostol (Head of Marketing & Communications, Romania, Cognizant Softvision), Dana Dobrescu (Corporate & Government Affairs Manager, Mondelez Romania), Cristina Ulesan (Human Resources Director, Brico Depot Romania), Andreea Baciu (Chief Culture Officer, UiPath), Georgiana Miron (Marketing, Communication & Client Service Director, Groupama Asigurari Romania), Mara Folcic (Consumer Experience Insights – Qualitative Researcher, iSense Solutions), Oana Munteanu (Director People & Organisation, PwC Romania), Corina Anghel (People Lead AVON Romania, Moldova & BAM), Nansi Lungu (Consumer’s Behavior Coordinator, Bitdefender), Bogdan Badea (CEO eJobs Group), Anca Catarambol (Chief Talent Officer, Publicis Groupe Romania)

STUDIU IN EXCLUSIVITATE

Pandemia a impus schimbarea structurilor cu care eram obisnuiti si a transformat experienta colectiva de ,,la locul de munca” in experiente individuale ,,WFH”. Integrarea noii realitati profesionale a schimbat perceptiile si asteptarile angajatilor despre experienta in campul de munca. Ce impact au avut aceste schimbari de context si in ce masura dimensiunea HR poate fi privita prin prisma Human Experience aflam intr-un studiu exclusiv realizat de iSense Solutions, special pentru Employer Branding Conference 2021.

Employer Branding Conference revine anul acesta cu o editie hibrid, cu participanti in sala si cu audienta online deopotriva. Mai multe detalii despre eveniment sunt disponibile pe www.employerbrandingconference.ro.

Unu din doi români din mediul urban intenționează să folosească servicii de tipul  “Buy Now and Pay Later” – Cumperi acum, plătești mai târziu”, arată un studiu iSense Solutions, realizat la comanda companiei fintech Revo Technologies ce operează brandul Mokka, cea mai rapidă soluție de creditare din România. Astfel, 55% dintre respondenți afirmă că intenționează să cumpere produse pe care să le achite ulterior în rate în următorul an.

Aproape jumătate dintre respondenți (46%) cunosc serviciul „Cumperi acum, plătești mai târziu”,  care oferă clienților posibilitatea de a face achiziții instantaneu în magazine online și offline și de a plăti pentru acestea în rate lunare în timp.

Mokka, primul serviciu „Cumperi acum, plătești mai târziu”, disponibil la comercianți precum Noriel, Mobexpert, CCC și alții, a fost introdus în România de compania fintech Revo Technologies la începutul acestui an. Revo Techologies, care operează și în Polonia și Rusia, intenționează să se extindă în Europa Centrală în următoarele 18-24 de luni, iar în prezent se mândrește cu peste 7.000 de magazine partenere din regiune și cu peste 8 milioane de utilizatori înregistrați.

„Suntem încântați că România s-a aliniat la trendul global „Cumperi acum, plătești mai târziu” (Buy Now Pay Later), care devine din ce în ce mai popular pe zi ce trece, atât în rândurile comercianților de top, cât și al cumpărătorilor mai tineri. Mokka oferă cumpărătorilor o modalitate flexibilă și transparentă de a plăti pentru achiziții, o alternativă superioară produselor bancare tradiționale în ceea ce privește ușurința și comoditatea “, a declarat Irene Shvakman, fondatorul Revo Technologies.

Totodată, pentru majoritatea românilor din mediul urban, timpul în care este acordat un credit este de cea mai mare importanță: 45% consideră foarte importantă viteza de acordare a creditului.

Datele prezentate fac parte din studiul Omnibus Săptămânal, reprezentativ pentru mediul urban și realizat de iSense Solutions în luna august 2021, pe un eșantion de 500 de respondenți cu vârsta între 18 și 65 de ani, din mediul urban, grad de eroare +/-4,38%, la un nivel de încredere de 95% .

CE ESTE BNPL

BNPL este un serviciu nou, oferit de companiile fintech la nivel global, care este disponibil în magazinele online și offline și permite oricărui cumpărător să se înregistreze în câteva secunde și să poată plăti achizițiile ulterior în rate convenabile. Cu dobânzi subvenționate de comercianți, BNPL este oferit în condiții foarte atractive pentru consumatori, cu condiții de plată și prețuri clare și transparente. Datorită acceptării puternice a consumatorilor, adăugarea BNPL în magazine aduce rezultate pozitive pentru comercianți prin creșterea traficului către magazine și creșterea conversiei.

În contextul pandemiei de COVID-19, deși ne aflăm la începutul valului 4, cel mai recent studiu iSense Solutions arată că 79% dintre parinti își doresc ca activitatea școlară să se desfășoare fizic, iar copiii să meargă la școală. Aceștia sunt de părere că celor mici le lipsește interacțiunea cu colegii și profesorii, socializarea, precum și activitățile fizice în grup.

Când vorbim despre învățământul mixt (o săptămâna online și o săptămâna la școală), acesta nu pare să satisfacă așteptările părinților. Aceștia consideră că elevii nu pot asimila informațiile la fel de bine că în cazul școlii în format fizic. 6 din 10 părinti sunt de părere că educația hibrid va avea un impact negativ asupra actului educational. Totodată, nu toți copiii beneficiază de echipamentele necesare desfăsurării orelor online, astfel că accesul la educație devine mai dificil.

Peste jumătate dintre părinții din mediul urban (57%) consideră că, în fiecare clasă, ar trebui să existe soluții dezinfectante. De asemenea, jumătate (50%) dintre aceștia consideră că sălile speciale (ex. sala de sport, laboratoarele etc.) ar trebui să fie dezinfectate după fiecare oră de curs.

Dacă vorbim despre alte măsuri de siguranță pe durata participării fizice la orele de curs, 39% dintre părinții din mediul urban, utilizatori de internet, consideră că atât elevii cât și profesorii ar trebui să poarte măști, 41% sunt de părere că după fiecare oră elevii și profesorii ar trebui să își dezinfecteze mâinile, iar 32% consideră că la intrarea în unitățile de învățământ ar trebui să existe covoare dezinfectante. În același timp, aceștia consideră că ar fi necesare mai multe campanii de informare, precum și testarea gratuită a copiilor în cazul apariției unor cazuri în școală.

Datele din cercetarea calitativă în comunitatea iSense arată că parinții din mediul urban, utilizatori de internet, au liste cu rechizitele necesare și de asemenea se consultă cu profesorii despre lucrurile care trebuiesc cumpărate. Ca locuri preferate pentru achizitie sunt menționate Jumbo (rechizite), Pepco (îmbracaminte/încalțăminte), hypermarketurile/supermarketurile (Carrefour, Auchan, Cora), librăriile de cartier (pentru prețurile mai mici).

În ceea ce privește îngrijirea copiilor după ce aceștia se întorc de la școală, aproximativ o treime (31%) dintre parinți spun că vor lăsa copilul în grijă bunicilor sau a unei bone, în timp ce 1 din 3 îsi vor schimba programul de lucru pentru a putea sta cu cei mici. Doar 2 din 10 părinți din mediul urban își vor lasa copiii la afterschool iar 15% se gândesc să renunțe la job pentru îngrijirea copiilor.

Datele prezentate fac parte din studiul Omnibus Săptămânal, reprezentativ pentru mediul urban și realizat de iSense Solutions în luna septembrie, 2021 pe un eșantion de 500 de respondenți, grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95% si din comunitatea online iSense Modern Consumers în decursul lunii septembrie 2021, comunitate ce cuprinde 50 de persoane cu vârsta între 18 și 55 de ani, din mediul urban.

Românii din mediul urban sunt consumatori de mezeluri și citesc în general etichetele produselor înainte de achiziționare, o arată cel mai recent studiu iSense Solutions. Astfel că, mezelurile reprezintă o alegere gustoasă, sățioasă și rapidă pentru 51% dintre aceștia.

Consumate în anumite ocazii, evenimente festive și diferite momente ale zilei, mezelurile fac parte din meniul românilor din mediul urban utilizatori de internet, 7 din 10 consumând cel puțin o dată pe săptămână.

Când vorbim despre ocazii de consum, mezelurile sunt alese pentru o gustare rapidă (de către 51% dintre consumatori) sau la micul dejun (50%). De asemenea, mezelurile sunt consumate cu ocazia deplasărilor în afara localității (31%), dar și ca momente de răsfăț/ când le este poftă (30 %), sau când au musafiri (18 %), încercând să îi impresioneze prin diferite platouri, grătare care includ cârnăciori și o gamă largă de specialități din carne.

În peste 85% din gospodăriile cu copii, consumatorii declară că preparatele din carne și mezelurile sunt consumate inclusiv de către copii, aceștia consumând mezeluri, în medie, de 3 ori pe săptămână. Jumătate dintre părinți obișnuiesc să cumpere mezeluri și preparate din carne dedicate copiilor (52%), în timp ce cealaltă jumătate cumpără mezeluri clasice (48%).

Când vorbim despre suma alocată achiziționării de mezeluri și produse pe bază de carne, 50% dintre românii din mediul urban, utilizatori de internet obișnuiesc să cheltuiască într-o săptămână mai puțin de 50 de lei, pe când 30% dintre aceștia, alocă un buget mai ridicat, cuprins între 51-70 de lei pe săptămână pentru produsele pe bază de carne, iar restul alocă peste 70 lei pentru cumpărarea mezelurilor.

În ceea ce privește locul de unde achiziționează produsele, consumatorii preferă hipermarketurile/ supermarketurile: Lidl (60%), Kaufland (56%), Carrefour (35%), Profi (23%), Auchan (22%), Penny (22%), urmate de magazinele mici de cartier (18%) și piața agroalimentară (12%). Pentru București, Mega Image reprezintă unul dintre principalele locuri de achiziție a preparatelor din carne și mezeluri, pentru 4 din 10 consumatori.

În ciuda procentului mai redus al celor ce optează să cumpere carne și mezeluri direct de la producătorii locali (2 din 10), aceștia au fost asociați cu o calitate mai ridicată, cantitate mai mare de carne, mai puțini aditivi și un gust mai bogat.

Printre principalele criterii de achiziție ale mezelurilor se regăsesc: gustul (important pentru 32% dintre consumatori), urmat de ingredientele naturale ale produselor (criteriu important pentru 31% dintre aceștia), originea (dacă produsul este românesc- 13%) și prețul (10%).

Când vorbim despre preferințe legate de tipul produsului și felul în care sunt ambalate, 58% preferă mezelurile ambalate feliat (tip preferat și mai mult de tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-29 de ani: 70%). Produsele ambalate baton sunt preferate de 55% dintre românii din mediul urban, în timp de 44% cumpără mezeluri vrac feliat. 2 din 10 consumatori de mezeluri din mediul urban obișnuiesc să cumpere vrac baton.

Înainte de achiziționarea mezelurilor sau preparatelor din carne, 48% dintre consumatori declară că citesc întotdeauna eticheta produsului, căutând informații despre aditivi sau coloranți, despre conținutul de carne, care este dorit să fie de preferat peste 95% și specificații de tip bio/ eco.

Comunicarea producătorilor de mezeluri a conținutului ridicat de carne, precum și a etichetelor curate reprezintă unul dintre factorii ce pot explica procentul mare al consumatorilor din mediul urban ce declară că citesc eticheta mezelurilor aproape întotdeauna. Totodată, frecvența ridicată de consum a mezelurilor, în rândul copiilor generează o atitudine mai precaută a părinților în a face alegeri mai sănătoase, declară Laura Roșca- Quantitative Research Director iSense Solutions.

În ceea ce privește sortimentul preferat, salamul crud uscat (44%) ocupă prima poziție, la o diferență mare fața de alte sortimente, cum ar fi: mușchiul file (13%), șunca (8%), salamul fiert (ex: de vară, salam Victoria– 8%), urmate de pastramă, parizer sau prosciutto cu un procent de 4% fiecare.

Datele prezentate fac parte din studiul Omnibus Săptămânal, reprezentativ pentru mediul urban și realizat de iSense Solutions în luna iulie, 2021 pe un eșantion de 500 de respondenți, grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95% si din comunitatea online iSense Modern Consumers în decursul lunii iulie 2021, comunitate ce cuprinde 50 de persoane cu vârsta între 18 și 55 de ani, din mediul urban.

În contextul pandemiei, utilizarea produselor cosmetice și de îngrijire personală a suferit modificări pentru jumătate dintre românii din mediul urban. 28% dintre respondenti au ales să folosească mai puține produse cosmetice de când a început pandemia (în special tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-29 de ani (45%)). De asemenea,  12% dintre românii din mediul urban declară că au o altă rutină de când a început pandemia, iar 6% au renunțat de tot să mai folosească produse cosmetice.

Utilizarea produselor cosmetice de îngrijire capătă semnificații diferite în funcție de scopul cu care sunt folosite, dar și de implicarea utilizatorilor în universul cosmeticelor și al îngrijirii tenului.

Astfel, 50% dintre românii din mediul urban, utilizatori de internet declară că urmează o rutină strictă de înfrumusețare (în special femeile – 73% vs. 24% bărbați).

Când vorbim despre categoriile de utilizatori ai produselor cosmetice, în cadrul  Comunității Online de Cercetare Calitativă iSense Modern Consumers, au fost identificate 2 segmente de utilizatori ale produselor cosmetice: primul segment, cei care urmează rutine de îngrijire, cu efecte vizibile în timp și care obișnuiesc să aibă rutine simple. Al doilea segment, poziționat ca expert, se raportează la cosmetice cu precădere din perspectiva produselor dermato-cosmetice. Acești utilizatori de regulă se confruntă cu probleme dermatologice specifice (acnee, rosacea, hiperpigmentare etc.) și din nevoia de control a problemelor tenului, devin treptat experți prin cunoștințele dobândite în timp, prin testarea diferitelor produse, substanțe active și combinații între ingrediente “pe propria piele”. Pentru aceștia, rutina de îngrijire a tenului este mai degrabă construită în timp, prin multiple încercări.

Atunci când aleg produsele cosmetice pe care să le folosească, românii din mediul urban țin cont de o serie de criterii cum ar fi: beneficiile (68%) și ingredientele produsului (36%), renumele mărcii (32%) – semnificativ mai mult în cazul bărbaților 40% –, review-urile online (17%), recomandarea medicului (16%), recomandarea prietenilor/ rudelor (14%) și recomandarea specialistului din magazin (9%).

Femeile, mai mult decât bărbații, sunt atente la review-urile online (22% vs. 11% bărbați), la beneficiile produsului (75% vs. 60% bărbați) și la ingredientele produsului (42% vs. 30% bărbați).

Recomandările medicului sunt mai degrabă luate în considerare de tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-29 ani (25% vs. 16% total), dar și de persoanele mature (30-45 ani – 20% vs. 16% total).

Din punct de vedere obiceiuri de achiziție a produselor cosmetice și îngrijire, 38% dintre românii din mediul urban declară că le cumpără în general o dată pe lună și un procent similar de 34% le cumpără cel puțin o dată la 2 – 3 săptămâni.

Locul de achiziție în general diferă în funcție de gen si de vârstă, dar cele mai des menționate sunt hipermarketurile/ supermarketurile (72%), magazinele online (33%), magazinele fizice specializate (29%), de la consultanții de beauty – cum ar fi Avon, Oriflame etc. – (21%), din farmacii (20%) și direct din magazinele producătorilor (7%).

Femeile mai mult decât bărbații preferă magazinele online (41% vs. 25%),  consultanții de beauty (32% vs. 9%) si farmaciile (27% vs. 12%). Tinerii (18-29 ani) cumpără mai mult decât ceilalți din magazinele fizice specializate (47% vs. 29% total ) și din magazinele online (48% vs. 33% total). Persoanele mature (46-55 ani), mai mult decât restul preferă hipermarketul/ supermarketul (77% vs. 72% total).

Atunci când vine vorba să aleagă marca de produse cosmetice și îngrijire, 49% se declară fideli unui anumit brand, în timp ce 51% își doresc să experimenteze și nu se limitează la o singură marcă. Etichetele produselor cosmetice sunt verificate întotdeauna de 47% dintre românii din mediul urban, în timp ce 40% le verifică doar la prima cumpărare si 5% nu citesc niciodată eticheta.

3 din 10 români declară că folosesc cremele de sezon, cum ar fi cele care conțin SPF, doar în vacanță sau atunci când simt nevoie și 22% le folosesc în fiecare zi.

„A avea un ritual de îngrijire corespunzător reprezintă un trend în rândul utilizatorilor de cosmetice, în special în cazul femeilor. Această nevoie este completată și de încercarea de a găsi și a folosi produse cât mai puțin procesate, care să conțină cât mai puține ingrediente (de preferat doar substanța activă), să fie naturale, dar și produse care să răspundă mai multor nevoi și cu rezultate de impact. Și chiar dacă în acest moment produsele cosmetice și de îngrijire de sezon nu sunt văzute ca fiind un ”must-have” și în sezoanele mai reci, informarea utilizatorilor despre acest subiect este în creștere,  fiind un subiect discutat și întâlnit frecvent pe rețelele sociale”,  declară Alina Zelezneac, Head of Quantitative Research, iSense Solutions

Datele prezentate fac parte din studiul Omnibus Săptămânal, reprezentativ pentru mediul urban și realizat de iSense Solutions în luna iulie, 2021 pe un eșantion de 500 de respondenți, grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95%. Cercetarea calitativă a fost realizată în decursul lunii iunie 2021, în Comunitatea Online  de Cercetare Calitativă iSense Modern Consumers, comunitate ce cuprinde 50 de persoane cu vârsta între 18 și 55 de ani, din mediul urban.

În contextul pandemiei, românii sunt conștienți de importanța unui sistem imunitar puternic. Astfel, 85% dintre consumatori au luat în ultima lună vitamine, iar 79% au luat suplimente alimentare. În top 3 vitamine preferate se numără Vitamina C (49%), Vitamina D (41%) și Magneziu (40%). Totuși, dacă vitamina C este luată în proporții similare de bărbați și femei, cele din urmă iau în mai mare măsură decât bărbații atât vitamina D (46% femei vs. 36% bărbați), cât și magneziu (43% femei vs. 36% barbati). În ceea ce privește suplimentele alimentare, cele mai populare sunt suplimentele pentru imunitate (42%) și cele pentru protecția ficatului (21%).

Apetența pentru vitamine și suplimente pare să fie alimentată și de nivelul de stres cauzat de pandemie. Vitaminele sunt percepute ca fiind în strânsă asociere cu nivelurile de energie și vitalitate simțite atât la nivel fizic, cât și la nivel psihic. Sunt asociate cu un „boost” de energie care îmbunătățește performanțele, întărește sistemul imunitar și conferă o stare de bine a organismului.

Persoanele cu un nivel de stres ridicat sunt mai predispuse să ia Vitamina C (64% față de 49%) sau Vitamina D (58% față de 41%), conform nivelurilor de stres definite în Consumer Stress Score, un instrument de măsurare a gradului de stres al consumatorilor în pandemie, dezvoltat de iSense Solutions.

În ceea ce privește suma alocată, românii cheltuiesc în medie 84 de RON pe lună pentru a achiziționa vitamine și suplimente alimentare. Suma este mai mare în rândul femeilor (94 RON) decât în rândul bărbaților (72 RON). Din nou, cei cu un grad mai mare de stres în privința epidemiei cheltuiesc și mai mult pe vitamine și suplimente (113 RON pe lună).

Majoritatea persoanelor cumpără vitamine și suplimente alimentare din farmacii (62%) și din magazine naturiste (31%). Achiziția se face de obicei fără recomandare de la medic – 76% au cumpărat vitamine sau suplimente fără să aibă o prescripție medicală în acest sens. Motivele indicate de consumatori țin mai degrabă de prevenție (37%) și menținerea stării de bine (43%).

„Sănătatea a constituit întotdeauna o valoare importantă a românilor, iar în contextul pandemiei preocuparea pentru sănătate nu putea decât să se accentueze. Prin urmare, datele privind incidența mare a consumului de vitamine și suplimente alimentare nu sunt deloc surprinzătoare. Dacă paza bună trece primejdia rea, în această perioadă vitaminele C, D si Magneziul au fost principalele alegeri ca mijloc de prevenție în perioada pandemiei”, declară Andrei Elvădeanu, Head of Market Strategy, iSense Solutions

Datele prezentate fac parte din studiul Omnibus Săptămânal, reprezentativ pentru mediul urban și realizat de iSense Solutions în perioada aprilie-mai, 2021 pe un eșantion de 500 de respondenți, grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95%. Cercetarea calitativă a fost realizată în decursul lunii mai 2021, în comunitatea online iSense Modern Consumers, comunitate ce cuprinde 50 de persoane cu vârsta între 18 și 55 de ani, din mediul urban.

Pandemia de COVID-19 a adus în prim plan rolul special pe care ecommerce-ul îl joacă în această perioadă. Pentru a aborda schimbările actuale și creșterea digitalizării pieței, VTEX – soluție de comerț end-to-end la nivel global, complet integrată, cu marketplace nativ și capacități OMS – în colaborare cu compania de cercetare iSense Solutions a realizat în premieră, un studiu B2B în România care și-a propus să surprindă perspectiva retailerilor despre  ecommerce. 20% dintre ei au afirmat că au început să vândă și online anul trecut, în timp ce 46% au confirmat faptul că au vândut mai mult online în 2020 față de 2019.

Efectele pandemiei COVID-19 au avut impact direct la nivelul business-urilor din retail, care au trebuit să-și adapteze strategiile, investițiile și așteptările la contextul actual. Astfel, potrivit studiului “Piața de ecommerce din perspectiva comercianților” realizat de VTEX și iSense, realizat pe un eșantion de 219  companii din zona de comerț, din care 163 active digital,  46% dintre ele au raportat o creștere a vânzărilor în online, 24% dintre companii și-au reorientat business-ul către ecommerce, în timp ce 5% dintre respondenți și-au mutat exclusiv vânzările în online.

”În lumea post-COVID-19, creșterea rapidă a companiilor de ecommerce probabil a schimbat decisiv modul în care comerțul funcționează. Încă o dată avem confirmarea că există o cerință mare pe piață pentru o experiență de cumpărare completă nu doar offline. Ne bucurăm că din ce în ce mai multe business-uri, înțeleg importanța unei platforme de ecommerce integrate, flexibile și care este operată de o echipă de specialiști cu know-how solid. De asemenea, au ajuns la concluzia că nu trebuie totul realizat intern, ci pot avea încredere într-un partener care să le furnizeze scalabilitate imediată și care poate să se adapteze rapid oricărei schimbări a strategiei de business”, a declarat Cristi Movilă, Growth Leader, Eastern Europe al VTEX, în timpul evenimentului European Digital Commerce.

În condițiile în care incidența celor care fac cumpărături online lunar, în rândul persoanelor din mediul urban cu acces la internet, a crescut de la 56% în 2019, la 61% în 2020, investițiile în marketing și promovare au fost strategia de business abordată de 50% dintre retailerii chestionați. Pe de altă parte, 36% dintre ei au ales să dezvolte soluții și produse noi, adaptate la noul context de piață.

Programele de loializare a clienților s-au numărat printre soluțiile respondenților la dinamica nouă a pieței, 23% dintre companii investind în programe de loializare.

În ceea ce privește adaptarea echipelor la noul climat, 4% dintre comercianți și-au crescut numărul de angajați în anul pandemic 2020.

Livrările și instabilitatea traficului, principalele probleme

Cât despre principalele probleme indicate de companii în legatură cu activitatea de ecommerce, acestea țin de trafic, respectiv livrări. Astfel, 32% dintre respondenți sunt nemulțumiți de instabilitatea traficului de cumpărare în mediul online, iar 30% de întârzierile în livrarea comenzilor. Alte sincope menționate de retaileri țin de lipsa stocurilor (26%), neîncrederea consumatorilor finali în metodele de plată online (18%) sau dificultățile întâmpinate la expedierea produselor (18%). Doar 10% din totalul retailerilor intervievați și care sunt prezenți online s-au declarat nemulțumiți de performanța platformei de ecommerce utilizate.

Cele mai importante criterii atunci când aleg platforma de ecommerce sunt: funcționalitățile, user friendly, costurile aferente, posibilitatea de a integra toate activitățile de vânzare în platformă, flexibilitatea platformei de ecommerce și, nu în ultimul rând, o bună reputație în piață.

La ora actuală, per total, retailerii români se declară mulțumiți și complet mulțumiți în urma interacțiunii cu platformele de ecommerce, atingând un grad al satisfacției generale de 60%. Primele trei motive de satisfacție indicate de companii în ceea ce privește platforma utilizată sunt managementul ușor – 59%, costurile scăzute de întreținere – 38%, respectiv disponibilitate 24/24 h – 35%.

La polul opus, managementul dificil, lipsa scalabilității sau gradul scăzut de usability sunt printre principalele motive de nemulțumire față de platformele de ecommerce utilizate.

Întrebați despre cum își imaginează platforma de ecommerce a viitorului, desi majoritatea recunosc că nu s-au gândit încă la acest aspect, vizionarii o văd fiind user friendly, cu funcții multiple, precum ”un mall virtual”.

Rezultatele detaliate ale studiului realizat de VTEX România și iSense Solutions pe perspectiva companiilor în ceea ce privește modul în care s-a schimbat comerțul online local în anul pandemic 2020 au fost prezentate în premieră în cadrul evenimentului European Digital Commerce powered by VTEX, desfășurat online pe 12 mai.

Despre VTEX

VTEX este o soluție de comerț end-to-end la nivel global, complet integrată, cu marketplace nativ și capacități OMS. Venim în sprijinul companiilor din retail, producție, vânzare cu amănuntul, alimente, bunuri de consum ambalate, precum și din alte piețe verticale, astfel încât acestea să vândă mai mult, să își desfășoare operațiunile mai eficient, să scaleze fără probleme și să ofere o experiență remarcabilă clienților. Arhitectura noastră modernă, bazată pe microservicii, precum și instrumentele solide pentru afaceri și de dezvoltare oferă companiei VTEX posibilitatea de a asigura viitorul afacerilor clienților noștri și de a-i degreva de actualizările software. VTEX este apreciată de Sony, Walmart, Whirlpool, Coca-Cola, Stanley Black & Decker, Nestlé și de peste 2,500 de magazine online din 32 de țări. Compania a fost desemnată lider în IDC MarketScape: Worldwide B2C Digital Commerce Platforms 2020 Vendor Assessment și a fost numită Vizionară în Raportul Gartner Magic Quadrant for Digital Commerce din 2020. Ca urmare a infrastructurii revoluționare a platformei, precum și a numeroaselor sale soluții native integrate (peste 1.000 de parteneri globali poziționați strategic, inclusiv marketplace, integratori sistem, companii de plată și logistice) care completează funcționarea excelentă a acestuia, VTEX continuă să opereze într-un domeniu în care multe companii asigură servicii care nu mai sunt de actualitate. Vizitează www.vtex.com/ro.

Despre iSense Solutions

iSense Solutions – The Modern Consumer Company – folosește cele mai inovatoare metode de explorare și analiză a consumatorului modern și este una dintre cele mai importante agenții de cercetare de piață din România.  Fondată în 2014, compania oferă servicii complete de cercetare de piață și își propune să aducă un mix de inovație și eficiență pentru clienți. Mai multe informații puteți găsi pe www.isensesolutions.ro, www.researchromania.ro și www.sensecommunities.com.

Chiar dacă este al doilea Paște cu restricții de distanțare fizica și alte reguli impuse din cauza pandemiei, românii din mediul urban păstrează în continuare tradițiile și încearcă să își ofere mici bucurii, arată un studiu desfașurat de către agenția de cercetare de piața, iSense Solutions în perioada 20-22 aprilie, reprezentativ pentru mediul urban. 78% planuiesc să petreacă Paștele acasă la ei, cu familia restrânsă, iar 13% tot acasă, cu rudele. Aproximativ 9% au în plan concedii la munte, mare sau în alte locuri.

Pentru 35% dintre aceștia, cel mai important obicei este să petreacă această perioadă cu familia și să fie împreună, urmat de tradiția vopsirii ouălor(17%) și participarea la slujba de Înviere (15%). Cei care vor merge la slujba de Înviere au declarat că vor respecta distanțarea fizică și vor încerca să evite locurile aglomerate, iar o parte nu vor sta toată noaptea la slujba (așa cum o făceau în anii trecuți).

Când vine vorba despre cumpărături, românii din mediul urban au alocat un buget atât pentru masa de Paște, cât și pentru cadouri. 27% dintre aceștia au început să facă aprovizionarea cu o săptămână înainte de Săptămâna Mare, lăsând doar anumite cumpărături aproape de Paște. Până la 300 de lei este bugetul alocat cumpărăturilor de mancare în perioada sărbătorilor pascale pentru 30% dintre românii din mediul urban, respectiv între 300 și 500 de lei pentru 34%, iar restul de 36% au în plan să cheltuiască peste 500 de lei.

În ceea ce privește locul de unde își fac cumpărăturile, pe primul loc sunt hipermrketurile, în rândul cărora magazinele Lidl, Kaufland și Carrefour sunt primele opțiuni, în timp ce 24% dintre românii din mediul urban au declarat că își fac aprovizionarea și din piață.

Și pentru că vorbim despre păstrarea și respectarea unor tradiții și obiceiuri, precum și despre activitățile premergătoare sărbătorilor pascale, 40% dintre ei au declarat că au început deja să facă curațenia de Paște. Pentru pregătirea mesei, românii din mediul urban, declară că au în meniu preparate tradiționale. În topul preferințelor se află ouăle rosii (79%), cozonac (50%), urmate de o serie de preparate menționate de aproximativ câte un sfert dintre aceștia– salata bouef, friptura de miel, drob de miel, sarmale, pască. Sărbătorile pascale înseamnă miros de cozonac și ouă rosii, de aceea, 43% dintre românii din mediul urban vor pregăti cozonacii acasă, 24% vor cumpăra, iar pentru 17% aceștia vor fi pregătiți de altcineva din familie. Printre prăjiturile care se vor regăsi în meniu, sunt menționate Tiramissu, Prăjitura cu fructe de pădure și iaurt.

Tot când vorbim despre tradiții și obiceiuri, românii din mediul urban, au declarat că vor oferi cadouri și vor primi la rândul lor, de la cei dragi. Astfel că, aproximativ jumatate dintre ei vor pregăti cadouri familiei și apropiaților. Pentru trei sferturi dintre aceștia „Iepurașul de Paște” vine cu un buget de cel mult 500 lei pentru cumpărarea cadourilor.

Datele provin din 2 studii: studiul Omnibus iSense Solutions, realizat în perioada 20-22 aprilie, pe un eșantion de 500 de respondenți 18-65 de ani, din mediul urban, utilizatori de Internet și din  comunitatea online iSense Modern Consumers – comunitate ce cuprinde 50 de persoane cu vârsta între 18 și 55 de ani, din mediul urban, datele fiind culese în decursul lunii aprilie 2021.

Circa 43% dintre angajații din România lucrează în prezent din altă parte decât de la birou, iar riscurile de securitate IT pentru companii cresc semnificativ mai ales când munca se desfășoară de pe dispozitive nesecurizate sau când viața personală se amestecă cu cea profesională, arată un studiu recent Bitdefender.

Creșterea timpului petrecut în fața telefoanelor, tabletelor și laptopurilor din timpul pandemiei și migrarea masivă către munca de oriunde au determinat subțierea granițelor între activitatea de birou și cea de timp liber, iar cei mai mulți angajați îmbină utilul cu plăcutul când folosesc dispozitivele.

Studiul relevă că obiceiurile merg în ambele sensuri, astfel că laptopul și telefonul de birou ajung să fie folosite de angajați și pentru relaxare, dar și dispozitivele personale tind să fie folosite uneori pentru a munci.

Laptopul de serviciu, bun la toate

Când vine vorba despre folosirea laptopului sau telefonului de serviciu în scop personal, doar o treime dintre angajați spun că nu folosesc deloc terminalele puse la dispoziție de firmă pentru altceva decât muncă. În schimb, 38% spun că folosesc aceste dispozitive pentru puține activități personale, 12% pentru aproximativ jumătate, 11% pentru cea mai mare parte, iar 6% spun că folosesc doar dispozitive ale firmei pentru orice activitate personală.

„Companiile trebuie să investească în trainguri de securitate pentru angajați ca să le explice riscurile la care se expun – atât ei înșiși, cât și compania pentru care lucrează – atunci când folosesc calculatorul în alte scopuri decât cele de serviciu. Echipele IT pot să implementeze politici de securitate mult mai stricte prin care să limiteze drepturile angajaților pe dispozitivele de serviciu”, spune Bogdan Botezatu, director de cercetare în amenințări informatice la Bitdefender.

Când dispozitivele de la firmă se lasă așteptate

Un semnal de alarmă pentru securitatea IT a companiilor este că unul din cinci oameni utilizează un dispozitiv personal pentru toate activitățile legate de serviciu, iar 14% pentru cea mai mare parte a activităților de birou. De cealaltă parte, jumătate dintre cei chestionați spun că nu folosesc deloc sau prea puțin propriile gadgeturi pentru a lucra.

„Organizațiile ar trebuie să le asigure angajaților dispozitive pe care să-și desfășoare activitatea profesională, iar în cazul în care aceștia lucrează în regim independent ar trebui să discute cu echipele IT și să ceară recomandări legate de programele pe care le pot folosi și bunele practici de securitate pe care ar trebuie să le respecte. Angajații trebuie să se asigure că toate sistemele de securitate funcționează corespunzător, iar sistemul de operare și programele care rulează au toate actualizările la zi”, mai spune specialistul Bitdefender.

Responsabilii de securitate informatică din companii continuă să fie îngrijorați de implicațiile fenomenului work-from-home la scară globală. Ei au constatat angajații sunt mai relaxați când vine vorba de măsuri de securitate IT doar pentru că lucrează de acasă și au iluzia siguranței propriului cămin. În plus, alții au semnalat drept motiv de îngrijorare faptul că angajații nu respectă protocolul impus de companie și nu sesisează echipelor IT când apar activități suspecte. De aceea, unul din trei specialiști în securitate chestionați de Bitdefender în 2020 – în cadrul unui studiu global – spune că riscul ca angajații să devină victime ale unor capcane întinse de criminalii informatici este cât se poate de real, iar 31% cred că o neglijență a angajaților ar putea duce chiar la scurgeri de date din companie.

Printre potențialele riscuri specifice lucratului de acasă se numără și folosirea unor rețele de internet securizate necorespunzător, accesul unui alt membru al familiei la dispozitivul angajatului, dar și folosirea simultană a serviciilor de mesagerie în scop personal și de business.

Metodologie

Studiul a fost realizat online la comanda Bitdefender de către iSense Solutions pe un eșantion de 503 respondenți din România, reprezentativ pentru populația urbană cu acces la internet, în perioada 15-19 Martie 2021. Marja de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95%

La un an de la începutul pandemiei, 63% dintre români au învățat să se bucure mai mult de familie, iar 57% să aibă grijă de sănătatea lor, arată studiul Modern Consumer Trends during the pandemic, desfășurat de către agenția de cercetare de piață iSense Solutions.  Schimbările au fost inevitabile, pe toate palierele, iar lecțiile învățate ne-au facut să fim mai conștienți de nevoile noastre, să avem grijă de sănătate și de cei dragi și să alegem să trăim în prezent. 54% dintre românii din mediul urban au declarat că au început să fie mult mai atenți cu finanțele lor, 36% și-au propus să fie mai toleranți și întelegători, în timp ce 25% dintre cei intervievați au declarat că și-au făcut provizii de alimente și produse de bază. Pe 9 martie 2021, iSense Solutions a lansat raportul anual de trenduri în cadrul evenimentului online iSense 2021 Modern Consumer Trends During the Pandemic, care s-a transmis live de la hotelul Sheraton din București. Cei care s-au conectat au fost reprezentanți importanți ai companiilor din industrii precum: retail, FMCG, financiar&bancar, pharma, marcomm. În cadrul raportului au fost analizate peste 15 tendințe adoptate de către consumatorii moderni din România, iar participanții la eveniment au aflat în premieră care sunt cele mai prezente și marcante trenduri din ultimul an și cum s-a schimbat viața, obiceiurile și rutina consumatorilor români în contextul pandemiei. Partener al evenimentului a fost compania Bitdefender, care a oferit tuturor participanților un cadou adaptat acestor vremuri: câte o licența Bitdefender Total Security, pentru 3 dispozitive, valabilă 1 an.

Unul dintre cele mai puternice trenduri ale anului este Reinventing life-at-home, pentru că majoritatea românilor din mediul urban au înțeles cât este de important să își regândească spațiul de casă, să își creeze un mediu cât mai confortabil de unde să își desfașoare toate activitățile: munca, școala online, diferite activități de recreere, cumpărături și chiar sport. Dacă la începutul pandemiei doar 15% simțeau lipsa interacțiunii cu colegii, la un an distanță, procentul a crescut semnificativ la 33%.

O dată cu distanțarea socială, a crescut consumul de conținut online, iar nevoia de a ramane conectați și totodată de a ne umple timpul cu cât mai multe informații a dus la fenomenul de trapped in technology, un alt trend indentificat de cercetarea iSense Solutions. 54% dintre românii din mediul urban au declarat ca au preferat să ia o pauză de la online pentru a petrece mai mult timp cu familia, în timp ce 48% au preferat să se bucure de confortul propriei case.

În ceea ce privește consumul de online, platformele de video on demand, VOD, au înregistrat mari creșteri, serialele si filmele fiind în topul preferințelor ca mijloc de recreere. Cel mai mult a avut de caștigat platforma Netflix, cu o creștere de la 47% în 2020 la 57% în 2021, urmat de HBO GO si YouTube Premium.

Perioada de distanțare socială, dar și timpul petrecut în casă,  i-au facut pe românii din mediul urban să devină mai constienți de propria persoană, de importanța menținerii sănătății întregii familii și a celor dragi, 53% dintre ei declarând că se simt „oarecum” sănătoși, iar 31% se simt sănătoși. Mai mult, românii din mediul urban au cautat să își îmbunătățească stilul de viață și să își țină nivelul de stres sub control, relaxându-se mai mult, mâncând mai sănătos și dormind mai mult. Cu toate acestea, pandemia, dar mai ales perioada de lockdown au însemnat și dezvoltarea unor obiceiuri nesănătoase, precum mâncatul compulsiv sau gustări excesive între mese, 33% dintre cei intervievați au caștigat kilograme în plus, iar 30% au avut stări de depresie și anxietate. Partea bună este că aceste lucruri au fost conștientizate ca fiind nesănătoase și românii din mediul urban au început să se gandeasca mai mult la ei, la ce le face bine și ce îi menține sănătoși. Cu ajutorul tehnologiei, au putut să se folosească de aplicații mobile sau gadgeturi pentru a face exerciții sau a-și monitoriza condiția fizică: 56% au preferat să își numere pașii cu ajutorul aplicațiilor de pe telefon, 47% și-au măsurat periodic tensiunea arterială, în timp ce folosirea dispozitivelor de tip smartwatch și măsurarea nivelului de oxigen din sânge, au înregistrat valori de 22%, respectiv 21%.

Și pentru că anul 2020 a însemnat acceptarea unor provocări pe toate planurile și ne-a facut să ne limităm deplasările, am devenit constienți de the power of us, trend care a dus la o creștere semnificativă a consumului de produse locale. Acest fenomen a luat naștere din dorința de a susține micile afaceri locale, astfel că 74% dintre cei românii din mediul urban au cumpărat produse și servicii locale, iar 65% au declarat că astfel contribuie la economia națională. Totdată, cumpărarea produselor locale, i-a facut să realizeze că de multe ori acestea au o calitate mai bună, iar aceasta alegere i-a facut să se simta mai bine.

Datele prezentate fac parte din studiul Modern Consumer Trends, realizat anual de către iSense Solutions, 2.000 respondenți online, 18-65 de ani, mediul urban, grad de eroare +/- 3%, la un nivel de încredere de 95%, cât și din studiul Tracker Omnibus săptămânal Consumer Stress Score, realizat pe parcursul perioadei de epidemie, 500 de interviuri în fiecare săptămână, online, 18-65 de ani, mediul urban, grad de eroare +/- 4%, la un nivel de încredere de 95%, în total peste 24.500 de interviuri.

Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei împreună cu agenția de cercetare de piață iSense Solutions continuă publicarea datelor studiului despre efectele psihologice ale pandemiei resimțite de români (februarie 2021). Din concluziile cercetării reiese faptul că, în multe dintre aspecte, femeile au resimțit mai puternic pandemia, efectele acesteia afectând modul de desfășurare al vieții lor profesonale și personale, într-o măsură mai mare decât cea a bărbaților.

Care au fost principalele efecte ale pandemiei asupra vieții profesionale a femeilor din mediul urban?

Femeile din mediul urban au resimțit mai puternic pandemia și efectele acesteia, cu atât mai mult cu cât au fost expuse, dintr-o dată, mai multor situații de gestionat și au fost nevoite să îndeplinească mai multe roluri în același timp:

• 27% dintre femeile din mediul urban au declarat că au lucrat de acasă în timpul pandemiei, tot timpul sau aproape tot timpul (vs doar 15% dintre bărbați), în timp ce 23% au lucrat și de acasă, și de la birou/locul de muncă;
• 44% consideră viața profesională mai dificilă decât înainte de pandemie (vs. 30% bărbați);
• 42% dintre femei au declarat că volumul de muncă a fost mai dificil de gestionat în timpul pandemiei decât înainte (vs. 32% dintre bărbați);
• 42% dintre femei consideră că planul de dezvoltare a carierei a fost mai greu de urmat (vs. 30% bărbați);
• Pe de alta parte, aproximativ 67% dintre femei consideră că relațiile cu colegii și cu șeful direct au rămas la fel și în timpul pandemiei (vs.70% dintre bărbați).

Ce dificultăți au întâmpinat femeile din mediul urban în timpul pandemiei în plan personal?

• 46% dintre ele declară că au simțit mai acut oboseala, iar 43% au resimțit momente dese de iritabilitate (vs.doar 27% dintre bărbați);
• Aproape jumătate dintre femeile din mediul urban (48%) au declarat că s-au simțit neliniștite (au experimentat stări de anxietate) în timpul pandemiei (vs. 25% dintre bărbați), și 40% dintre ele au experimentat dificultăți legate de somn;
• Relațiile cu familia au fost mai dificil de gestionat în timpul pandemiei de către 24% dintre femeile din mediul urban (vs. doar 10% dintre bărbați);
• Peste jumătate dintre i femeile din mediul urban au suferit o deteriorare a rutinei legată de mișcare: 58% (vs 48% dintre bărbați).

Toate aceste date reprezintă încă un semnal de alarmă în ceea ce privește posibilitatea ca femeile să fie o categorie vulnerabilă, privind dezvoltarea anumitor afecțiuni sau probleme de sănătate mentală, în strânsă legătură cu pandemia. Conform Organizației Mondiale a Sănătații (OMS), depresia, anxietatea, suferința psihică, violența sexuală, violența în familie și consumul de droguri afectează femeile într-o măsură mai mare decât bărbații din diferite țări și în diferite contexte, la nivel global. De asemenea, tulburările depresive reprezintă aproape 41.9% din dizabilitățile cauzate de tulburările neuropsihiatrice în rândul femeilor, comparativ cu 29.3% în rândul bărbaților.

„Sănătatea psihică a femeilor reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de păstrare și recuperare ai sănătății unei populații, tocmai prin contribuția lor la dezvoltarea tuturor ariilor semnificative pentru evoluția unei societăți cum sunt educația și sănătatea, dar și prin prezența lor numeroasă în instituții. Schimbările pe care le-a adus pandemia în 2020 a crescut vulnerabilitatea lor la dezvoltarea unor simptome de anxietate și depresie care pot duce la instalarea unor disfuncții sau tulburări psihice pe termen lung în absența unor factori, programe, strategii de protecție.

Invităm întreaga societate civilă să se implice în stimularea sănătății fizice și psihice a femeilor, folosind ceea ce studiul nostru, alături de alte studii din literatura de specialitate, a demonstrat: receptivitatea și disponibilitatea femeilor pentru învățare, dezvoltare, remodelare și transformare. Acestea sunt aspecte cheie în dezvoltarea rezilienței și progresului în toate ariile personale și sociale.”, afirmă Diana Vasile, presedinta Institutului pentru Studiul si Tratamentul Traumei.

Cum au reușit femeile să-și mențină starea de bine și echilibrul în această perioadă dificilă pe care au traversat-o?

• 38% dintre femei declară că au învățat lucruri noi în pandemie (să gătească, să folosească mai bine tehnologia, perfecționări prin participarea la diferite cursuri, vs. 34% dintre bărbați)
• 61% dintre femei (dar și un procent ridicat dintre bărbați, 58%) au apreciat mai mult viața și ceea ce au în prezent;
• 34% dintre femei și-au descoperit forța personală ca ajutor pentru depășirea obstacolelor (vs. 28% dintre bărbați);
• 49% dintre femei au citit mai mult în timpul pandemiei (vs. 37% dintre bărbați);
• 32% dintre femei consideră că o relație apropiată, bună cu altcineva le-a fost de ajutor pentru a-și păstra echilibrul în timpul pandemiei (vs. 24% dintre bărbați), precum și încrederea în propriile capacități de a se descurca cu situația (36% femei, 38% bărbați).

Datele prezentate mai sus fac parte din studiul omnibus săptămânal realizat de iSense Solutions, reprezentativ pentru persoanele din mediul urban cu vârsta între 18 și 65 de ani, utilizatori de internet, având 500 de interviuri online, grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese în luna februarie 2021.

Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei, în parteneriat cu agenția de cercetare de piață iSense Solutions, au desfășurat un studiu despre efectele psihologice ale pandemiei resimțite de români. Cercetarea este reprezentativă pentru persoanele din mediul urban, cu vârsta între 18 și 65 de ani, utilizatori de internet, iar datele au fost culese în luna februarie a anului curent.

Pandemia a adus modificări majore pe tot globul în ceea ce privește modul în care ne-am desfășurat activitatea profesională, iar țara noastră nu a făcut excepție de la acest lucru. Aproape jumătate dintre românii din mediul urban au declarat că au lucrat de acasă (47%), iar 80% dintre ei au experimentat cel puțin un simptom psihologic legat de pandemie, cum ar fi:  o deteriorare a rutinei legată de mișcare (54%), oboseală (41%), anxietate (38%), iritabilitate (36%), dificultăți de somn (35%) și deteriorarea rutinei legate de masă (30%).

Mai mult, studiul iSense Solutions în colaborare cu ISTT a arătat că tinerii sunt un grup mai vulnerabil în fața dificultăților cauzate de pandemie. Un procent semnificativ mai mare de persoane cu vârsta între 18 și 29 de ani (față de populația generală) au declarat că au avut o deteriorare a rutinei legată de mișcare (76%), oboseală (55%), anxietate (48%), iritabilitate (39%), dificultăți de somn (55%) și deteriorarea rutinei legate de masă (55%).

„Invităm angajatorii să abordeze cu seriozitate impactul pandemiei asupra sănătatii psihice a tinerilor și să genereze programe de recuperare, de stimulare a rezilienței pentru a reface energia, buna funcționare și productivitatea celor mai tineri dintre noi. Beneficiul va fi unul direct, pentru propria companie sau instituție, dar și unul indirect, la nivelul comunităților și societății. Este interesul fiecăruia dintre noi să asigurăm o generație de profesioniști care să fie sănătoși fizic și psihic pe termen lung.”, afirmă Diana Vasile, președinta Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei.

Care a fost impactul provocărilor aduse de pandemie asupra vieții profesionale a românilor din mediul urban?

-Aproape 4 din 10 români din mediul urban (37%) spun că în pandemie viață lor profesională s-a deteriorat, procentul fiind mult mai mare, 54%, pentru tinerii între 18 și 29 de ani.

-Volumul de muncă a crescut față de înainte de pandemie pentru 38% dintre românii din mediul urban, iar acest lucru a fost resimțit de peste jumătate dintre tinerii de 18-29 de ani (54%).

-37% dintre românii din mediul urban au experimentat dificultăți legate de urmarea planului de carieră, iar în cazul tinerilor urmarea planului de carieră a fost mai dificilă pentru jumătate dintre ei (49%).

-Lucrul de acasă, împreună cu comunicarea online cu colegii și șefii, au adus schimbări în relaționarea cu aceștia: mai mult de un sfert dintre românii din mediul urban (26%) declara că relațiile cu colegii sunt mai dificile în pandemie, procentul ajungând la 33% în rândul tinerilor de 18-29 de ani.

-23% declară că au o comunicare mai dificilă cu șeful direct (și aici procentul este semnificativ mai mare în rândul tinerilor, ajungând la 32%).

“Comunicarea cu colegii sau cu șeful direct a devenit mai dificilă pentru o bună parte dintre noi, tocmai din cauza noului mod în care ne desfășurăm activitatea. Ce putem face, însă, pentru a compensa din dezavantajele comunicării prin intermediul ecranelor? Putem face apel la câteva lucruri: să fim în mod intenționat mai empatici în această perioadă, să stăm o vreme în pantofii celuilalt, tocmai pentru a stabili o mai bună comunicare și conexiune; să fim în bun contact atât cu sine, cât și cu interlocutorul nostru – adică să fim în contact cu nevoile, emoțiile, obiectivele noastre legate de discuția cu cineva – în același timp, să îl putem observa și pe celălalt, să vedem ce impact are mesajul nostru asupra lui; să restabilim echilibrul între noi și celălalt dacă vedem că discuția s-a blocat, a deviat și să rezolvăm sau să adresăm obstacolul care a apărut între noi.”, spune Ana-Maria Năstase, psihoterapeut și coordonator al cercetării Fii bine cu tine.

Ce i-a ajutat pe români să își păstreze totuși echilibrul în această perioadă dificilă pe care au traversat-o?

Ana-Maria Năstase:„Cercetările științifice în psihologie au identificat anumite lucruri care, prezente într-o manieră suficient de bună în viața oamenilor, au un factor de protecție. Printre lucrurile care ne ajută pe toți (nefiind singurele), se numără: cel puțin o relație bună cu altă persoană, un loc de muncă, o activitate profesională care să acopere din nevoile noastre de a fi productivi, de a învăța și exersa abilități, încrederea în propriile noastre forțe și capacități de a ne descurca cu experiențele dificile, o practică religioasă sau spirituală, încrederea în comunitatea și societatea din care facem parte. Așa că am fost curioși și i-am întrebat pe români ce anume, din cele de mai sus, i-a ajutat cel mai mult să își mențină echilibrul pe perioada pandemiei.”

Întrebați care este principalul lucru care i-a ajutat cel mai mult în perioada pandemiei, românii din mediul urban s-au bazat în cea mai mare măsură pe încrederea în propriile capacități: 37% au declarat că încrederea în propriile forțe a fost lucrul care i-a ajutat cel mai mult să își păstreze echilibrul. Pentru mai mult de un sfert dintre români (28%), prezența unor relații bune, semnificative cu alte persoane a fost factorul cu cel mai mare impact asupra echilibrului personal (iar procentul pentru tinerii între 18 și 29 de ani ajunge aici la 50%). Pentru 12% dintre românii din mediul urban, locul de muncă, activitatea profesională a fost principalul lucrul care le-a dat stabilitate, 11% s-au bazat în principal pe practica spirituală/religioasă și abia 7% au reușit să își mențină echilibrul datorită încrederii în mobilizarea întregii lumi pentru a găsi soluții la pandemie.

Studiul iSense Solutions a fost realizat cu ocazia evenimentului „Fii Bine cu Tine!”, organizat anul acesta de către ISTT în parteneriat cu Editura Trei și librăriile Cărturești.

Programul „Fii Bine cu Tine!” (FBCT) este un produs unic al ISTT, fiind marcă înregistrată a Insitutului încă din 2015. „Fii Bine cu Tine!” este destinat publicului larg și în toți acești ani, el a crescut natural și s-a materializat în evenimente organizate în București și în alte orașe din țară pe diverse teme: FBCT în cuplu, FBCT la locul de muncă, FBCT în familie, FBCT cu tine și copilul tău va fi bine cu el etc.

Anul acesta, prima serie de ateliere „Fii Bine cu Tine!”a avut loc în perioada 23-26 februarie, online, și a cuprins patru evenimente live:

• De la rușinea copiilor la rușinea adulților – cu Roxana Agafitei, psihoterapeut
• Dependența în cuplu – cu Iulia Adelina Bardar, psihoterapeut
• Traumele psihice la copii și adolescenți – cu Diana Vasile, psihoterapeut, președinta ISTT
• Ce s-a schimbat la locul de muncă (în noul context pandemic)? – cu Ana-Maria Năstase, psihoterapeut

Datele prezentate mai sus fac parte din studiul omnibus săptămânal realizat de iSense Solutions, reprezentativ pentru persoanele din mediul urban cu vârsta între 18 și 65 de ani, utilizatori de internet, având 500 de interviuri online, grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese în luna februarie 2021.

Doar 46% dintre români din mediul urban sunt dispuși să se vaccineze împotriva COVID-19, în timp ce aproximativ un sfert (27%) declară că nu au luat încă o decizie în privința vaccinării. 27% declară că nu sunt de acord să se vaccineze în prezent. Totuși, pe termen mai lung, 85% dintre românii din mediul urban s-ar vaccina împotriva COVID-19, chiar dacă o bună parte și-ar dori să mai aștepte o perioadă pentru a se convinge că vacinul este eficient sau sigur, arată cel mai recent studiu iSense Solutions, desfăsurat în perioada 4-7 ianuarie 2021, reprezentativ pentru mediul urban.

Astfel, 40% declară că s-ar vaccinaimediat ce vaccinul ar fi disponibil, în timp ce aproape 2 din 10 români (18%) își propun să se vaccineze doar după ce vaccinul a fost administrat unui număr suficient de mare de persoane pentru a se asigura că nu există efecte adverse pe termen scurt. De asemenea, un alt segment important (26%) declară că ar aștepta cel puțin un an pentru a vedea efectele pe termen mediu și lung ale vaccinului. Doar 15% refuză să se vaccineze.

Deși o bună parte din populație este atentă la efectele pe termen lung ale vaccinului, principalele preocupări legate de vaccinarea împotriva COVID vizează eficiența vaccinului la mutațiile viitoare ale virusului (80%), reacțiile adverse imediate (76%) dar și capacitatea statului de a imuniza populația în timp util (76%). Cu toate acestea, după cum arată și intenția de vaccinare, populația are încredere în noile vaccinuri și majoritatea respondenților (82%) consideră că vaccinul va grăbi sfârșitul epidemiei precum și acceptă faptul că vaccinul a putut fi dezvoltat atât de repede folosind tehnologii de ultimă generație (84%).

Dintre vaccinurile existente pe piață în acest moment, cea mai mare acceptabilitate o are vaccinul produs de Pfizer, vaccin disponibil și în România. De altfel, toate cele trei vaccinuri (Pfizer, Moderna și Oxford AstraZeneca) au o acceptabilitate de peste 70%.

“După nouă luni de pandemie populația României întrezărește în sfârșit luminița de la capătul tunelului. Majoritatea românilor au încredere în noile vaccinuri împotriva COVID-19 și speră că ele vor pune capăt acestei epidemii. Cu excepția unui număr destul de restrâns de persoane care nu vor sau nu pot să se vaccineze, cei mai mulți oameni au încredere în știința modernă și vor fi receptivi la campania de vaccinare. Sarcina principală care le revine autorităților nu va fi să convingă oamenii să se vaccineze, ci mai degrabă să reconstruiască încrederea erodată de-a lungul acestor luni prin organizarea impecabilă a campaniei de vaccinare și o comunicare cât mai transparentă.”, declară Andrei Elvădeanu, Head of Market Strategy, iSense Solutions. 

Datele prezentate fac parte din studiul omnibus săptămânal, reprezentativ pentru mediul urban și realizat de iSense Solutions pe perioada epidemiei de coronavirus pentru înțelegerea comportamentului românilor, având 500 de interviuri online în fiecare săptămână, grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95%. 

Despre iSense Solutions 

iSense Solutions – The Modern Consumer Company folosește cele mai recente tehnologii de sondare a consumatorului modern din România. Compania a fost fondată de Traian Năstase și Andrei Cânda, specialiști cu peste 14 ani de experiență în domeniul cercetării de piață și cu o expertiză academică solidă, fiind doctori în Sociologie, respectiv Marketing. Mai multe informații puteți găsi pe www.isensesolutions.ro și www.researchromania.ro.